În perioada 16-18 octombrie 2025, Centrul de cercetare „Iconographè” și Departamentul de Limbă și Literatură Franceză al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) a Universității din București, în colaborare cu New Europe College (Colegiul Noua Europă), Centrul regional francofon de studii avansate în științele sociale (CEREFREA Villa Noël) și Institutul Francez din România la București, organizează colocviul internațional Les félins de nos imaginaires.
Colocviul își propune să realizeze o amplă anchetă diacronică asupra felinelor din imaginar, începând din Antichitate și Evul Mediu până în secolul al XX-lea.
Evenimentul se va desfășura în format hibrid, atât fizic, la sediul Facultății de Limbi și Literaturi Străine (strada Edgar Quinet, nr. 5-7, București), cât și online.
Cele trei zile vor reuni peste 80 de participanți internaționali, din țări precum Franța, Belgia, Elveția și Portugalia. La discuții vor participa și cadre didactice și cercetători din universități membre ale Alianței CIVIS: Aix-Marseille Université, Universitatea din Laussane și Universitatea Sapienza din Roma. Sesiunile plenare vor fi susținute de specialiști de prestigiu în literatură, istorie medievală sau literatură clasică.
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul conf. univ. dr. Mugur Zlotea, Prorector pentru Internaționalizare, Relații Publice și Studenți, conf. univ. dr. Sorin Costreie, coordonator al Alianței CIVIS în UB, conf. univ. dr. Laura Sitaru, decana Facultății de Limbi și Literaturi Străine, prof. univ. dr. Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limbă și Literatură Franceză din cadrul FLLS și conf. univ. dr. Simona Corlan-Ioan, directoarea CEREFREA.
De asemenea, va adresa un cuvânt de bun-venit și comitetul de organizare al manifestării științifice, din care fac parte prof. univ. dr. Cătălina Girbea și dr. Camelia Rizoiu.
Imaginarul felinelor din Evul Mediu până în prezent
Felinele ocupă un loc central atât în imaginarul medieval, cât și în cel al timpurilor moderne. Personaje marcante în ficțiunea medievală, precum leul pe care cavalerul Yvain îl alege ca animal de companie, motanul Tibert din Romanul Vulpii sau monstrul felin pe care îl înfruntă regele Arthur la începuturile domniei sale, felina este permanent în atenția scriitorilor.
Figura leonină marchează totodată personalități centrale în societatea medievală, cum ar fi Richard Inimă de Leu, celebrul rege al Angliei din secolul al XII-lea.
Omniprezente şi în heraldica reală sau imaginară, felinele deschid seria emblemelor occidentale. Primele însemne heraldice cunoscute sunt leoparzii care figurează pe scutul lui Geoffroy Plantagenet, în secolul al XII-lea, scut cu care prințul este reprezentat pe placa sa funerară. Felina devine treptat vedeta montajelor armoriale și poate fi regăsită și astăzi în sistemul identitar vizual al unor mari companii comerciale, precum Peugeot sau Puma.
Dincolo de dimensiunea politică şi socială, felina se regăsește și în centrul teologiei medievale cristocentrice, în scriitura profetică şi în bestiarele a căror simbolică păstrează încă numeroase mistere. În fine, felinele deschid noi perspective de cercetare interdisciplinară şi ecocritică sau zoocritică, în istoria științelor naturale şi veterinare, științe al căror dialog cu ficţiunea, cronica sau teologia nu este încă suficient explorat.
Programul este disponibil aici.




