În episodul numărul VIII al seriei „SKEPSIS”, conf. univ. dr. Cosmin Toth și conf. univ. dr. Ștefania Matei, cadre didactice la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, discută despre cum se construiesc discursiv opiniile privind acceptarea, ezitarea și respingerea vaccinării.
Este analiza de discurs o analiză a limbajului?
Analiza discursului este „studiul limbajului în uz”, o practică socială în sine, iar teoriile privind modul în care limbajul este folosit în viața de zi cu zi sunt din ce în ce mai populare. Conf. univ. dr. Cosmin Toth vorbește despre discurs ca fiind principalul mediu al acțiunii, iar limbajul devine instrumentul care ne permite nu doar să spunem lucruri, ci și să facem lucruri și să fim lucruri.
Astfel, modul în care este folosit limbajul – alegerea vocabularului, gramatica, structurile sintactice, figurile de stil, dispozitivele retorice și tipul de construcție narativă – produc consecințe, uneori neintenționat. Prin limbaj, se dau explicații, se oferă justificări și sunt create categorii sociale. Acest lucru necesită o atenție deosebită la mecanismele utilizării limbajului.
La ce anume ne uităm mai exact atunci când facem o analiză de discurs?
Principala unitate de analiză este reprezentată de repertoriile interpretative. Acestea reprezintă resurse disponibile pe o piață de discursuri competitive pentru a modela, a susține și a justifica decizii. Totodată, având în vedere că repertoriile sunt corpusuri lingvistice gata făcute, ele pot conține informații, argumente, metafore și narațiuni care sunt ușor preluate și livrate în diverse contexte. Utilizarea repertoriilor poate genera scurtături cu consecințe semnificative asupra acțiunilor și deciziilor, iar cercetarea lor este o componentă importantă pentru înțelegerea modului diverselor subiecte aflate pe agenda publică.
Ce anume ne dezvăluie analiza de discurs despre societatea în care trăim?
Nu mai este o noutate faptul ca mediul online este un spațiu în care oamenii se exprimă și interacționează. Pentru un sociolog care are preocupări în sfera analizei de discurs, această zonă a vieții sociale constituie o resursă prețioasă de date. Astfel, conf. univ. dr. Cosmin Toth a identificat ce tipuri de identități sunt construite și revendicate în contextul interviurilor sociologice luate de la părinții care au decis să nu vaccineze cel puțin unul dintre copiii lor. A analizat, totodată, cum poate fi aplicată analiza de discurs pentru a studia poziționarea sau identitățile oamenilor în legătură cu vaccinarea. Sunt astfel de repertorii prezente și în discursurile despre vaccinarea anti-Covid? Este vaccinarea anti-Covid diferită, la nivel discursiv, față de vaccinarea împotriva altor boli?
Cu răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele vine episodul cu numărul VIII al seriei „SKEPSIS”.
Conf. univ. dr. Cosmin Toth predă cursuri despre analiza discursivă ca metodă de cercetare mai atipică, dar extrem de captivantă. Interesele sale de cercetare se axează pe dinamica mediului online, un spațiu care devine din ce în ce mai ofertant din punctul de vedere al resurselor de cercetare sociologică. Totodată, este interesat de abordările etnografice și discursive, care oferă posibilități de cercetare excelente într-o etapă în care comunicarea și interacțiunile se mută semnificativ în spațiul virtual.
Lansată în luna octombrie 2023, seria „SKEPSIS” este un proiect care se adresează publicului larg și în care cercetători UB analizează, din punct de vedere sociologic, adevărul științific și scepticismul public privind unele dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Seria va explora structurile profunde care ne influențează felurile de a privi și de a acționa, atunci când la mijloc se află sănătatea, identitatea sau viitorul nostru.
Invitații acestei serii, menită să explice evoluția încrederii și scepticismului privind subiecte de actualitate, sunt profesori, doctoranzi și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Formatul episoadelor include prezentarea temei, urmată de un dialog între moderator și invitat.
Materialele video din această serie sunt realizate de Direcția Comunicare și Relații Publice a UB, iar rezultatele cercetării fac parte din proiectul „SKEPSIS – Fabricarea incertitudinilor privind vaccinarea și schimbarea climatică. Studiu comparativ al legitimării în două discursuri contra-științifice”, implementat în Universitatea din București și finanțat de Ministerul Inovației, Cercetării și Digitalizării, România, PN-III-P4-ID-PCE-2020-1589.
Materialul video despre acceptarea, ezitarea și respingerea vaccinării a fost filmat în Grădina Botanică a Universității din București.
