Conferința „Conceptualizări ale timpului în practica cercetării științifice. Dialoguri interdisciplinare”, organizată de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a UB

În perioada 13-14 mai 2021, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (FSAS) a Universității din București organizează conferința „Conceptualizări ale timpului în practica cercetării științifice. Dialoguri interdisciplinare”. Din comitetul de organizare fac parte prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul UB, și lect. univ. dr. Ștefania Matei, cadre didactice la FSAS.

Evenimentul științific, a cărui limbă de comunicare este limba română, se adresează tuturor membrilor și colaboratorilor UB și reprezintă o invitație adresată tuturor persoanelor interesate de a se reuni în jurul unor dezbateri ce abordează tema timpului în diversitatea și multidimensionalitatea sa. Participarea este deschisă tuturor membrilor comunității academice a Universității din București, chiar dacă nu au prezentări. Persoanele interesate de participarea la eveniment sunt rugate să completeze formularul disponibil aici. 

„Preocupările pentru studiul regularităților de producere a fenomenelor din natură și societate au făcut ca timpul să devină una dintre puținele teme care au generat dezbateri conceptuale, reflecții filosofice și inovații metodologice depășind granițele disciplinare ale științelor. Timpul a inspirat totodată curente de gândire și cercetări exemplare în sfera unor domenii variate. Fiind abordat ca realitate naturală, psihologică și socială, timpul a prins contur prin intermediul diferitelor forme de materializare (Birth, 2012), instituționalizare (Pronovost, 1989) și standardizare (Zerubavel, 1982). Timpul este totodată o experiență internalizată ce organizează și este organizată prin practicile vieții cotidiane (Flaherty, 2003) și prin procesele cognitive de formare a concepției despre sine (Zimbardo & Boyd, 1999). Realitatea timpului a fost modelată prin eforturi științifice (Hawking, 1988), imperative economice (Adam, 1990; Urry, 1994) și dezvoltări tehnologice (Hassan, 2003; Wajcman, 2015)”, arată organizatorii în anunțarea tematicii evenimentului științific.

Direcțiile de studiu ale conferinței interdisciplinare

Contribuțiile prezentate în cadrul evenimentului se pot alinia în mod special, dar nu exclusiv, următoarelor direcții de studiu și întrebări de cercetare:

• Natura ontologică și epistemologică a timpului: Cum apare timpul ca realitate în diferite arii disciplinare? Care sunt paradigmele și orientările metodologice pe baza cărora se fundamentează o cunoaștere a timpului ca obiect de cercetare? Este timpul o realitate obiectivă existentă independent de observațiile facilitate prin intermediul unor instrumente specifice, sau o iluzie imaginată prin mecanisme sociale și produsă prin acțiuni colective? Cum se formează o conștiință a timpului și cum este aceasta relaționată cu modurile de înțelegere a sinelui? În fond, cum poate fi cunoscută realitatea timpului? Ce rol au obiectele materiale, tehnologiile și instrumentele de măsurare în conturarea unei mod de a cunoaște timpul? Cum este posibilă realitatea timpului și care sunt condițiile necesare pentru ca timpul să se dezvăluie ca principiu ordonator și coordonator al lumilor materiale, fizice, biologice, istorice și sociale?

• Variații istorice și culturale în construirea ordinii temporale: Care sunt semnificațiile și reprezentările atribuite timpului de-a lungul perioadelor istorice? Cum acestea s-au modificat prin trecerea de la societățile tradiționale la cele moderne, și de la cele moderne la cele postmoderne? Cum putem cunoaște cultura timpului caracteristică societăților trecute prin intermediul izvoarelor istorice și al documentelor de arhivă? Care este experiența timpului în cadrul unor comunități și cum aceasta este creată și recreată prin interacțiuni sociale? În cel fel tehnologiile prezente într-o anumită societate structurează modul de a percepe și gândi timpul? În ce fel realitatea timpului este creată și recreată prin funcționarea instituțiilor sociale, economice, politice, religioase etc.? Cum modificările produse în cadrul acestor instituții au reflectat și s-au reflectat în transformările aduse culturii timpului?

• Timpul în repertoriile discursive și în structurile lingvistice: În ce fel limbajul utilizat în viața cotidiană modelează structurile cognitive formate în relație cu realitatea timpului? Ce termeni și noțiuni specifice contribuie la definirea inteligibilității temporale a lumii? Care sunt metaforele utilizate în înțelegerea timpului și cum sunt acesta integrate în spațiul social pentru a modela structurile de relevanță utilizate în interpretarea lumii? În ce fel structurile lingvistice joacă un rol reprezentațional sau performativ în relație cu realitatea timpului? Care este retorica timpului: cum sunt integrate structurile lingvistice în legitimarea unor discursuri sau meta-narațiuni? Cum este timpul prezent în literatură, pictură, muzică, teatru sau în alte forme artistice? În ce sens se poate vorbi despre o estetică a timpului?

• Realitatea timpului în management, administrație și politici publice: Ce fel de cuantificări ale timpului sunt integrate în structurile decizionale și cum sunt acestea utilizate în planificarea strategică și în managementul operațional? Ce fel de concepții temporale sunt vehiculate prin intermediul aparatului guvernamental existent la mai multe niveluri? În ce fel realitatea timpului transpare în normele juridice utilizate pentru a reglementa acțiuni individuale și colective? Ce regimuri de putere sunt conturate prin intermediul mecanismelor de producere a unei ordini temporale?

Deschiderea de  noi orizonturi de cunoaștere și experimentare a lumii prin dezbatere 

Din perspectiva organizatorilor, rolul demersurilor interdisciplinare ce propun o asumare a timpului ca obiect epistemic nu este atât acela de a crea un sistem de teoretizare universală a realității cu un caracter integrator sau sintetic, ci mai ales de a contribui la formarea unei culturi participative și deschise în practica producerii de cunoaștere (Matei & Preda, 2019). Astfel, dialogurile interdisciplinare pot reprezenta un prilej de a pune sub semnul întrebării granițele între diferite ramuri științifice, granițe ce au fost constituite adesea arbitrar prin intermediul instrumentarului și tehnicilor de lucru folosite independent în observarea realității. Este de așteptat ca o intensificare a schimbului de informații între membrii diferitelor comunități și ramuri științifice să permită, pe termen scurt, familiarizarea cercetătorilor cu perspective care ar putea contribui la o înțelegere mai profundă a propriei teme de cercetare.

Pe termen lung, colaborarea va putea deschide noi orizonturi de cunoaștere și experimentare a lumii valorificând caracterul (auto)reflexiv, (per)formativ și generativ al învățării emergente interacțiunilor intra- și inter- instituționale. 

Mai multe informații despre tematica conferinței pot fi consultate aici. Programul integral al evenimentului științific este disponibil aici.