Date satelitare pentru managementul zonelor costiere în contextul schimbărilor climatice, obținute în cadrul programului european „ESA Coastal Erosion”. Grupul de Cercetări Costiere din cadrul Facultății de Geografie a UB, implicat în cercetări

Peste 4.500 km de țărm acoperiți în șase țări, creșterea gradului de conștientizare a autorităților și a factorilor de decizie locali cu privire la potențialul datelor satelitare, oportunități de implementare europeană prin integrarea serviciilor Copernicus: acestea reprezintă numai câteva dintre obiectivele atinse în cadrul inițiativei ESA Coastal Erosion, un program european în care Grupul de Cercetări Costiere din cadrul Facultății de Geografie (Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale „Sfântu Gheorghe” – SCMF) a Universității din București este implicat.

Astfel, Grupul de Cercetări Costiere a UB desfășoară proiecte de cercetare cu privire la litoralul românesc al Mării Negre, Delta Dunării și Valea Dunării de Jos, cu accent pe coasta centrală a Deltei Dunării.

Grupul a făcut parte din inițiativa ESA Coastal Erosion (investiție de 4 milioane de euro), un program european major lansat în anul 2019 sub egida Agenției Spațiale Europene. Proiectul a fost coordonat de i-Sea, o companie franceză. Bazat pe observarea satelitară a zonei de coastă pentru prevenirea și atenuarea eroziunii costiere, acest program se apropie de final și rezultatele sunt foarte promițătoare.

Astfel, timp de patru ani, peste 70 de organizații științifice și operaționale din cele 6 țări membre ale programului (Franța, Germania, Portugalia, Grecia, România și Norvegia) și-au împărtășit preocupările și și-au exprimat nevoile în materie de date și informații necesare pentru a caracteriza dinamica zonei de coastă, pentru a evalua evoluția pericolului de eroziune și vulnerabilitatea acestor regiuni la schimbările climatice. Activitățile desfășurate au permis acoperirea a 4.500 km de coastă din Europa în cele șase țări menționate, de la coastele Mării Mediterane și ale Mării Negre, către zona Oceanului Atlantic-Canalul Mânecii-Marea Nordului, până la întinderile îndepărtate ale Arcticii (Insulele Svalbard). Pentru studiile de caz din România, SCMF a colaborat cu Terrasigna, o companie privată axată pe dezvoltarea de servicii geospațiale pe baza datelor de observare a Pământului.

Având în vedere amploarea produselor rezultate, automatizarea și generalizarea algoritmilor au fost puncte esențiale ale acestei inițiative la scară largă. Inteligența artificială a fost utilizată de asemenea pentru a putea monitoriza zone întinse, diverse și complexe de coastă, pe o lungă perioadă istorică și cu frecvență ridicată.

Utilizarea datelor satelitare pentru a descrie schimbările istorice și recente care afectează coastele europene

În cadrul programului, a fost generată o retrospectivă de peste 25 de ani, care descrie schimbările istorice și recente care afectează coastele europene folosind date satelitare. Accentul a fost pus pe utilizarea ca date de intrare a produselor oferite de programul european Copernicus (sateliții Sentinel-1 și Sentinel-2). Această resursă unică oferă posibilitatea generării unor informații cu privire la dinamica plajelor și a litoralului în ceea ce privește poziția liniei țărmului, evoluția structurilor sedimentare și a stocurilor de nisip asociate, precum și caracterizarea expunerii la eroziune.

Pentru a confirma potențialul acestor rezultate, structurile însărcinate cu studiul și gestionarea eroziunii costiere– serviciile de stat, managerii ariilor naturale protejate – au putut să utilizeze, să evalueze și să compare indicatorii de eroziune costieră produși pe teritoriul lor de interes cu măsurători in-situ foarte precise, dar la scară mică. Toate acestea au fost realizate sub supravegherea actorilor științifici regionali implicați în rețeaua națională de observatoare costiere. Rezultatul final a fost evidențiat și împărtășit ulterior pe o scară mai largă cu comunitatea științifică de specialitate în cadrul unei sesiuni speciale organizate cu ocazia unei conferințe europene majore, ESA Living Planet Symposium, sesiunea având loc pe data de 24 mai 2022 la Bonn, în Germania.

Cu doar câteva săptămâni până la sfârșitul proiectului, se poate afirma că aceste noi instrumente reprezintă o alternativă și/sau un suport la metodele tradiționale de monitorizare a evoluției plajelor și liniilor de coastă (monitorizare de teren, zboruri aeriene), în contextul schimbărilor climatice și a unor evoluției rapide, oferind:

• O viziune pe mai multe planuri și relevantă a proceselor care afectează zonele de coastă;
• O valoare adăugată semnificativă pentru administratorii litoralului, prin furnizarea acestora de date permanent actualizate, într-un timp foarte scurt și la un cost mai mic, pe întregul teritoriu, sintetizate în informații actualizate cu privire la expunerea la eroziune.

În prima parte a acestui an, ESA a susținut o nouă fază a proiectului: accelerarea conștientizării comunităților costiere și a factorilor de decizie cu privire la interesul acestor instrumente și însușirea lor. Pentru a face acest lucru, după o serie de seminarii publice desfășurate între 2020 și 2022 în regiunile pilot (care au reunit aproape 200 de participanți), echipa de proiect a organizat sesiuni de formare în cele 6 țări europene în primăvara lui 2023. Dincolo de aceste evenimente, un tutorial profesional despre cum să obțineți și să utilizați produsele finale disponibile la sfârșitul proiectului va fi făcut public în curând.

În plus, perspectiva unei viitoare integrări a acestor instrumente în serviciile Copernicus ar putea permite implementarea operațională a acestora la scară europeană.

Mai multe informații despre program pot fi accesate pe site-ul programului european.