Despre curenții rip, pericolul ascuns de pe plajele românești ale Mării Negre, cu cercetătorul Florin Tătui, conferențiar la Facultatea de Geografie a UB

Conf. univ. dr. Florin Tătui, cadru didactic la Facultatea de Geografie a Universității din București, ne invită, într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, la o discuție despre curenții rip, pericolul ascuns și, în general, ignorat, de pe plajele românești ale Mării Negre.

În fiecare sezon estival, pe plajele românești ale Mării Negre, aproximativ 30 de persoane mor din cauza curenților rip, în timp ce alte sute de persoane sunt salvate, de multe ori, în ultimul moment.

Așa cum arată cercetătorul Florin Tătui, în fața acestei amenințări nu contează dacă ești un copil sau un bărbat în plină putere și cu experiență în înot, curenții vor fi întotdeauna mai puternici.

După cum rezultă din măsurătorile cercetătorilor din echipa RORIP, sectoarele de plajă cele mai afectate de dezvoltarea curenților rip pe țărmul românesc al Mării Negre sunt plaja Eforie Nord, plaja Costinești, sectorul 2 Mai, sectorul Jupiter-Venus și bariera din sectorul Saturn.

Deci, ce sunt curenții rip și cum se formează? De ce reprezintă ei o amenințare pentru turiști? Cum putem preveni înecurile din sezonul estival? Cum putem crește gradul de conștientizare în privința pericolului reprezentat de curenții rip? La toate aceste întrebări și la multe altele ne răspunde cercetătorul Florin Tătui în prezenta ediție a seriei Doza UB de Știință.

Episodul cu numărul 11 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.

Pornind de la faptul că acești curenți sunt orientați din zona de plajă către largul mării și că sunt caracterizați printr-o curgere orizontală, nu verticală, cercetătorul Florin Tătui arată că ei acționează în orizontul de suprafață și trag persoanele către larg, nu în adânc.

Printr-o analiză complexă de recunoaștere a modelelor de formare a curenților rip, pe baza imaginilor satelitare de mare rezoluție, echipa implicată în studierea fenomenului a concluzionat că 55% dintre cele aproximativ 34 de sectoare de plajă analizate între Năvodari și Vama Veche , totalizând în jur de 40 km de țărm, sunt afectate în mod frecvent de curenții rip, în timp ce 19% sunt afectate cu o frecvență ceva mai mică de acești curenți. Ca atare, așa cum explică Florin Tătui, 2/3 din sectoarele de plajă dintre Năvodari și Vama Veche sunt afectate într-un fel sau altul de prezența și dezvoltarea curenților rip.

În continuare, invitatul Dozei UB de Știință subliniază că curenții rip de pe plajele românești ale Mării Negre sunt puternici, măsurătorile indicând că pot dezvolta viteze medii de aproximativ 0.4-0.5 m/s și viteze maxime instantanee de 1.5-1.6 m/s. Pentru a înțelege mai bine relevanța acestor măsurători, Florin Tătui arată, printre altele, că viteza de curgere într-un râu de munte este de aproximativ 1-2 m/s și că a înota împotriva unui astfel de curent este echivalent cu a încerca să înoți într-un râu de munte în amonte. Totodată, lățimea curenților rip în sectoarele de plajă menționate este în medie de 20-30 m, dar poate atinge până la 60-70 m. În ceea ce privește aria de dezvoltare a curenților, aceasta cuprinde distanțe maxime măsurate de aproximativ 150 m față de linia apei și adâncimi de până la 3-3.5 m.

Cei mai puternici curenți se produc când valurile depășesc jumătate de metru, practic, când suntem la limita de furtună, iar turiștii se pot afla încă în apă, adică la limita dintre arborarea steagului roșu-galben și arborarea steagului roșu.

Explicând că în România nu se cunoaște aproape nimic despre curenții rip, Florin Tătui indică un număr de soluții concrete pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei amenințări nevăzute și pentru a preveni înecurile din sezonul estival, printre care: instalarea unor panouri de informare pe plajele afectate, care să explice într-un limbaj accesibil modul în care se formează curenții și ce trebuie să facem dacă suntem prinși de un astfel de curent, discuțiile cu salvamarii din sectoarele de plajă în care turiștii se află și respectarea cu strictețe a indicațiilor acestora, precum și discuțiile între salvamari, autorități publice, hotelieri, asociații de turiști și alte entități, dar și o serie de schimbări legislative menite să micșoreze numărul acestor situații nedorite și care să dea mai multă putere salvamarilor.

Despre fenomenul curenților rip, despre pericolele reprezentate de aceștia, precum și despre soluții generale și punctuale, dar și despre cum putem recunoaște un curent rip și ce putem face în cazul în care suntem prinși într-un astfel de curent, ne vorbește Florin Tătui în episodul cu numărul 11 al Dozei UB de Știință.

Mai multe informații despre proiectul RORIP, axat pe studierea fenomenului curenților rip, sunt disponibile aici, iar o broșură cu informații esențiale pentru prevenirea înecurilor provocate de curenții rip pe plajele românești ale Mării Negre poate fi accesată aici.

Mulțumiri deosebite Serviciului de Salvamari Eforie Nord, care ne-a ajutat în realizarea acestui episod al Dozei UB de Știință.

Cercetătorul Florin Tătui este conferențiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Meteorologie-Hidrologie al Facultății de Geografie a Universității din București și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.

În calitate de cadru didactic, predă cursuri de Oceanografie și Geografia Mării Negre. Este cercetător bursier în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB-GEODAR) și cercetător științific la Centrul pentru Studii de Risc, Modelare Spațială și Dinamica Sistemelor Terestre și Costiere al Facultății de Geografie. Din 2007, este cercetător asociat la Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a UB. Este cercetător și trezorier al Asociației Geomorfologilor din România.

Principalele sale interese de cercetare vizează, printre altele, geomorfologia costală, dinamica barelor submerse pe țărmurile micromareice, interacțiunile morfologice plajă-dune, procesele hidrodinamice din apropierea țărmurilor, impactul variabilității climatice asupra regimului eolian si dinamicii litorale, furtunile costiere – climatul furtunilor și impactul morfologic și interacțiunile fluvio-marine, cu precădere dinamica reliefului și transportul sedimentelor în zona gurilor de vărsare.

Mai multe detalii despre Florin Tătui sunt disponibile aici și aici.

Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este un proiect ce propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.

Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.

Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.