Despre declinul biodiversității solului și soluțiile concrete pentru o agricultură sustenabilă, cu profesoara Carmen Postolache, de la Facultatea de Biologie a UB

Prof. univ. dr. Carmen Postolache, cadru didactic la Facultatea de Biologie a Universității din București, ne invită, într-o nouă ediție a seriei Doza UB de Știință, la o discuție despre relația complexă dintre agricultură și mediu, declinul biodiversității și importanța practicării unei agriculturi responsabile și sustenabile.

Care este rolul solului în combaterea schimbărilor climatice? De ce este importantă conservarea biodiversității? Care sunt practicile agricole cu efecte negative asupra mediului? Care sunt principalele soluții pentru o agricultură sustenabilă? Care sunt tipurile de rotație a culturilor care funcționează cel mai bine? Care sunt limitele dincolo de care fertilizarea chimică a culturilor devine nocivă pentru sol? Care sunt beneficiile practicării unei agriculturi responsabile? Ce presupune conceptul de One Health? Răspunsuri la aceste întrebări primim de la profesoara Carmen Postolache în prezentul episod al seriei Doza UB de Știință.

Ediția cu numărul 21 a seriei Dozei UB de Știință poate fi accesată cu doar un click mai jos.

Așa cum ne explică prof. univ. dr. Carmen Postolache, solul este fundamentul ecosistemelor terestre și deține un rol central în combaterea schimbărilor climatice și în conservarea biodiversității. Deopotrivă un veritabil laborator chimic și un garant al sănătății naturii și oamenilor, solul poate funcționa ca un adevărat rezervor de carbon, având capacitatea de a stoca în stratul de suprafață o cantitate de carbon cam de 2-3 ori mai mare decât în atmosferă sau vegetație. Mai mult decât atât, chiar și solurile degradate au potențialul de a stoca carbon organic cu condiția să fie gestionate sustenabil. În caz contrar, solurile agricole pot deveni surse de emisii de gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul sau protoxidul de azot.

Ca atare, gestionarea responsabilă a terenurilor agricole devine esențială pentru întregul ecosistem și poate contribui în mod fundamental la conservarea biodiversității, indiferent că vorbim de biodiversitatea supraterană, sau de cea subterană, grav afectată de agricultura intensivă.

În acest context, cercetările profesoarei Carmen Postolache și a echipei din care face parte și-au propus să investigheze tocmai modul în care practicile agricole influențează atât cantitatea de carbon organic stocată în sol, cât și comunitățile microbiene din sol. Desfășurate pe platforme experimentale de cercetare de lungă durată din mai multe locații din România și din statul Oregon, SUA, cu tehnici analitice avansate, studiile au vizat, printre altele, efectele unor practici agricole precum fertilizarea cu azot și fosfor sau rotația culturilor asupra comunităților microbiene din sol.

În ceea ce privește rezultatele obținute, acestea au fost fără echivoc: practicile conservative, care nu presupun lucrări intensive ale solului, păstrează structura acestuia, mențin o biodiversitate mai stabilă și amplifică abundența microorganismelor benefice. La fel, o fertilizare moderată, cu până la 60 kg de azot pe hectar și pe an, nu produce modificări în ceea ce privește diversitatea și proprietățile chimice ale solului. În schimb, creșterea intensității de fertilizare la peste 120 kg de azot pe hectar și pe an are consecințe negative, ducând la reducerea biodiversității.

Așa cum subliniază invitata noastră, unele dintre cele mai interesante rezultate pe care le-au obținut sunt cele care vizează rotația culturilor. Dincolo de faptul că au dovedit strânsa legătură dintre biodiversitatea supraterană și cea subterană, cercetările efectuate în acest sens au arătat că anumite tipuri de rotație a culturilor au un efect pozitiv mai puternic decât fertilizarea chimică. Astfel, s-a constatat că utilizarea acestui tip de practică agricolă crește rezistența la patogeni a plantelor cu până la 40% și sporește concentrația de compuși fenolici și antioxidanți în plante, ceea ce se traduce printr-o creștere a calității produselor alimentare. Totodată, se reduc cheltuielile asociate fertilizării și tratamentelor fitosanitare. Spre exemplu, în fermele românești în care se practică această rotație a culturilor și în cadrul platformelor experimentale în care s-au desfășurat cercetările, s-a observat o creștere a eficienței cu până la 20%.

Mai multe informații despre aceste cercetări și relevanța lor pentru întreaga societate, soluțiile practice pentru o agricultură ecologică și sustenabilă, tipurile de rotație a culturilor care funcționează cel mai bine, precum și despre avantajele practicării unei agriculturi responsabile, ne oferă profesoara Carmen Postolache în episodul cu numărul 21 al Dozei UB de Știință.

Carmen Postolache este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate al Facultății de Biologie. Domenii sale de interes și experiența în cercetare vizează impactul excesului de nutrienți asupra structurii și funcțiilor ecosistemelor acvatice și terestre, dezvoltarea bilanțului de nutrienți pentru bazine hidrografice, circuitul biogeochimic al elementelor, ecotoxicologie, calitatea resurselor de apă, modelarea matematică a fluxurilor de nutrienți la scara bazinelor hidrografice, identificarea și evaluarea principalilor factori de comandă, presiune și stare a structurii biofizice a sistemului Dunărea inferioară-Marea Neagră și a celui național, înțelegerea rezilienței ecosistemelor acvatice și terestre în urma impactului antropic și modificărilor globale, dezvoltarea Sistemului Suport al Deciziilor pentru managementul integrat și adaptativ al complexelor socio-ecologice (contribuții în crearea Rețelei Naționale de Cercetare de lungă durată).

A fost membră a echipelor de cercetare în aproximativ 20 de proiecte naționale (5 conduse ca director) și în 19 proiecte internaționale (în 6 ca responsabil partener). La acestea se adaugă alte 3 proiecte cu universități din SUA – Twinning Programs (1994 – Boston University; 1999 și 2002 – California State University), finanțate de Academia Națională de Științe din SUA.

Este autoare e numeroase cărți și articole științifice.

A fost prodecan și apoi decan al Facultății de Biologie a Universității din București timp de mai multe mandate.

Mai multe detalii despre Carmen Postolache sunt disponibile aici și aici și aici.

Doza UB de Știință propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.

Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.

Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.