Despre dinozauri și lumea lor cu conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București

Doza UB de Știință ne propune o incursiune în lumea dinozaurilor pitici din Vestul Transilvaniei de astăzi alături de conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, paleontolog și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

Episodul cu numărul 9 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.

De curând, o echipă internațională de cercetători, din care Zoltán Csiki-Sava face parte, a reușit identificarea unei noi specii de dinozaur, denumită reptila cu cap turtit din Transilvania sau, pe numele ei științific, Transylvanosaurus platycephalus.

Așa cum arată invitatul acestei ediții a Dozei UB de Știință, nou-descoperita specie de dinozaur a trăit către sfârșitul perioadei cretacice, acum aproximativ 70 de milioane de ani, în Vestul Transilvaniei. De altfel, această regiune, care la vremea respectivă era o zonă tropicală insulară, înconjurată de ape marine și izolată de alte uscaturi, găzduia o faună variată de dinozauri pitici. Ce înseamnă că erau pitici? Ca un exemplu, reptila transilvană cu cap plat avea o lungime de aproximativ 2-2.5 metri, în timp ce rudele ei din Vestul Europei, din Sudul Franței, de pildă, ajungeau până la 5-6 metri.

Deși noua specie a fost identificată pe baza unor fragmente craniene care nu includ dentiția, paleontologii au stabilit, pe baza asemănărilor cu alți dinozauri din Țara Hațegului, că Transylvanosaurus platycephalus era o specie erbivoră, strâns înrudită cu alte animale din zonă, cum ar fi mai bine-cunoscutul Zalmoxes, astăzi un soi de mascotă a Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului al UB.

Totuși, în ciuda tuturor acestor asemănări, oasele descoperite au reliefat și diferențe semnificative față de oasele craniene ale lui Zalmoxes, craniul acestui nou animal fiind mult mai lat, în zona posterioară mai ales, de unde și denumirea de dinozaur cu cap plat.

Ca o noutate, Zoltan Csiki-Sava arată că Transylvanosaurus platycephalus se înrudea strâns și cu dinozauri care au trăit cam în aceeași perioadă în Vestul Europei, respectiv în Franța, ceea ce a condus la concluzia că între insula Hațeg și anumite regiuni insulare din Vestul Europei s-au creat la un moment dat conexiuni temporare care au permis deplasarea dinozaurilor între aceste zone.

Despre toate aceste fenomene și implicațiile lor, precum și despre planurile de viitor ale echipei de paleontologi din care face parte, ne vorbește Zoltán Csiki-Sava în al nouălea episod al Dozei UB de Știință.

Zoltán Csiki-Sava este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București. Este un cercetător recunoscut în domeniul paleontologiei și a adus importante contribuții la documentarea fosilelor vertebrate din Cretacic. Rezultatele sale legate de mamiferele mici și dinozaurii pitici de pe teritoriul României au fost publicate în numeroase reviste internaționale de prestigiu.

Cea mai recentă contribuție a sa la domeniul paleontologiei este descoperirea, alături de o echipă internațională de paleontologi, condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen și din care mai fac parte, Dylan Bastiaans, de la Universitatea din Zürich, și cercetătorul independent Mihai Dumbravă, a unei noi specii de dinozaur care a trăit pe actualul teritoriu al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului. În urma caracteristicilor identificate de cercetători, această nouă specie poartă denumirea de „reptila cu cap turtit (plat) din Transilvania” sau Transylvanosaurus platycephalus, după zona în care a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani.

Mai multe detalii despre această descoperire pot fi găsite aici, iar articolul ce descrie noua specie, “A new ornithopod dinosaur, Transylvanosaurus platycephalus gen. et sp. nov. (Dinosauria: Ornithischia), from the Late Cretaceous of the Haţeg Basin, Romania” a fost publicat în Journal of Vertebrate Paleontology (27.10. 2022, e2133610) și poate fi accesat aici.

* Parte dintre fotografiile și materialele video utilizate în clip fac parte din arhiva personală a lui Zoltán Csiki-Sava și din arhiva Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului al Universității din București.

Clipul a fost filmat în serele Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a Universității din București.

Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este un proiect ce propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.

Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.

Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.