Despre drumul către țara în care auzi cum se rup ghețarii și cercetarea românească în Antarctica, într-un nou episod al seriei Proiect sub lupă

O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice din București (INCDSB) și de la Facultatea de Biologie a Universității din București se pregătește pentru a porni într-o nouă expediție de cercetare în Antarctica.

Preconizat a se desfășura în 2026, demersul, parte a expedițiilor ROICE, va continua cercetarea românească în zonele antarctice pentru a colecta date relevante pentru diverse domenii din biologie, cu precădere microbiologie și biotehnologie, dar și din medicină, fiziologie umană și geologie.

În acest context, am fost curioși să aflăm de la cercetătorii Mihaela Păun, Manuela Sidoroff, Iris Tușa, Ovidiu Vrâncianu, Roxana Cristian și Georgiana Grigore cum se desfășoară o astfel de călătorie, care este miza demersului, ce așteptări au de la expediția preconizată pentru 2026 și de ce este cercetarea acestor ținuturi aspre și îndepărtate importantă pentru România și pentru întreaga planetă.

Vă invităm să urmăriți materialul rezultat în ediția cu numărul șase a seriei Proiect sub lupă, care poate fi accesată cu un click mai jos.

Expedițiile ROICE au început în anul 2015 și au inclus, până în prezent, patru astfel de incursiuni, efectuate în 2015, 2016, 2019 și 2020. După o pauză de câțiva ani, în 2026 urmează să aibă loc a cincea expediție, cu obiective interdisciplinare de cercetare.

Pentru că România nu are propria sa stație de cercetare în Antarctica, expedițiile ROICE se bazează pe un tratat de colaborare cu Institutul KOPRI din Coreea de Sud și sunt găzduite la stația de cercetare King Sejong, una dintre cele două stații ale Coreei de Sud, situată în Vestul Antarcticii, în Peninsula Barton, Insula King George. De altfel, INCDSB lucrează constant la extinderea rețelei de colaboratori externi în vederea dezvoltării cercetării românești în zonele antarctice. În acest sens, a inițiat de curând o colaborare cu Institutul de Biologie din Turcia și se află în tratative cu Institutul Polar din Bulgaria.

Pornind de la aceste premise, i-am invitat pe o parte dintre colegii de la INCDSB și de la Universitatea din București implicați în organizarea expedițiilor ROICE să ne vorbească, printre altele, despre cum arată și cum ar trebui să arate strategia națională a României pentru cercetarea zonelor antarctice, despre toate aspectele unei incursiuni într-un ținut cu condiții extreme de viață și, foarte important, despre cele mai relevante rezultate științifice pe care aceste expediții le pot genera.

• Când și cum a început cercetarea românească în Antarctica?
• Când au început expedițiile ROICE și ce își propun din punct de vedere științific? Pe ce zone de cercetare se concentrează?
• Care sunt principalele rezultate obținute în urma lor?
• Cum arată echipele internaționale de cercetare și câți membri au? Dar echipele românești?
• Cum se pregătește activitatea de teren? Care sunt cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere?
• Cât durează în medie o expediție în Antarctica și cum se desfășoară?
• Cum arată o zi din viața unui cercetător aflat pe teren în Antarctica?
• Care este relevanța acestor cercetări pentru înțelegerea schimbărilor climatice și a efectelor lor?
• Care este relevanța expedițiilor ROICE pentru înțelegerea unor fenomene specifice spațiului românesc?
• Care este baza colaborării dintre Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice din București și Universitatea din București pentru cercetarea zonelor antarctice?
• Care sunt pașii următori în cercetarea românească a zonelor antarctice și ce perspective are acest demers?
• Care sunt așteptările echipei pentru expediția programată pentru 2026?

Răspunsuri la aceste întrebări ne dau cercetătorii Mihaela Păun, Manuela Sidoroff, Iris Tușa, Ovidiu Vrâncianu, Roxana Cristian și Georgiana Grigore în episodul cu numărul 6 al seriei Proiect sub lupă.

Prof. univ. dr. Mihaela Păun este cercetător științific și director general al INCDSB. A obținut diploma de licență în Informatică la Universitatea din București în 1998. Apoi, și-a continuat studiile cu un masterat în Informatică la University of Western Ontario în 2000 și un doctorat în Analiză Computațională, Modelare și Statistică Aplicată la Louisiana Tech University în 2006. Interesele ei de cercetare se concentrează în domeniul biostatisticii și biocomputing-ului, calculului cu membrane, calculului de înaltă performanță și analizei datelor de mediu. A absolvit programul de Analiză și Modelare Computațională (CAM). În 2017, a primit abilitarea în Statistică de la Universitatea de Studii Economice București, unde în prezent coordonează doctorate. În 2020, a fost aleasă vicepreședinte al Consiliului Științific al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice, din același an ocupând poziția de director general al Institutului. Mai multe detalii despre Mihaela Păun pot fi accesate aici.

Dr. Manuela Sidoroff este cercetător științific, coordonează Departamentul DANUBIUS-RO din cadrul INCDSB și este reprezentantul României în Consiliul de Administrație al Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie (ICGEB) din Trieste, Italia. De asemenea, este reprezentantul României în cadrul Reuniunii Consultative a Tratatului Antarctic (ATCM) și vicepreședinte al Comisiei Naționale de Cercetare Antarctică a Academiei Române. Este și președintele Societății Române de Biotehnologie și Bioinginerie (SRBB), instituție membră a Federației Europene de Biotehnologie. A fost director general al INCDSB între anii 2005 și 2020. Mai multe informații despre Manuela Sidoroff sunt disponibile aici.

Dr. Iris Tușa este cercetător științific și coordonează Departamentul de Cercetări Arctice și Antarctice din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice din București (INCDSB). A participat la trei expediții științifice ROICE în Antarctica de Vest, pe Insula King George, desfășurate la baza de cercetare King Sejong din Coreea de Sud. Rezultatele acestor expediții au fost prezentate la conferințe internaționale de prestigiu și diseminate pe scară largă către publicul general prin diverse canale media (radio, TV), precum și în școli și licee. Cu un background academic solid în fiziologie umană și biomedicină, Iris este specializată în medicina transfuzională, explorând tehnologii avansate de conservare a sângelui și adaptabilitatea corpului uman în condiții extreme. În cadrul cercetărilor mele de microbiologie a mediului, investighez biodiversitatea microbiană din ecosistemele acvatice și cele extreme.

Dr. Ovidiu Vrâncianu este doctor în biologie, cercetător științific în cadrul INCDSB și biolog medical specialist în genetică și biologie moleculară. Cercetarea sa vizează studiul mecanismelor de rezistență bacteriană și epidemiologia moleculară a rezistenței la antibiotice. În cadrul cercetării din Antarctica, obiectivul principal este analiza comunităților microbiene din probele de gheață prin tehnici de secvențiere de nouă generație. Scopul final este o mai bună înțelegere a ecologiei microbiene polare și a răspunsului la schimbările de mediu.

Dr. Roxana Cristian este cercetător științific în cadrul INCDSB. A obținut titlul de doctor în cadrul Școlii Doctorale de Biologie de la Facultatea de Biologie, Universitatea din București. Este biochimist medical specializat în genetică și chimia acizilor nucleici. Domeniile sale de cercetare sunt reprezentate de studiul nanoparticulelor și impactul acestora asupra mediului și organismelor vii, studiul comunităților microbiene prin tehnici de secvențiere de nouă generație și evaluarea potențialului antimicrobian al unor nanoparticule de interes.

Georgiana Grigore este asistent universitar și doctorand la Școala Doctorală de Biologie, Facultatea de Biologie, Universitatea din București. Activitățile sale de cercetare vizează caracterizarea comunităților microbiene din medii carstice prin metode dependente și independente de cultivare. Georgiana este pionier în analiza izotopilor stabili de carbon și azot din diferite arhive naturale de mediu în studii de paleoecologie. În Antarctica, ținut care găzduiește microorganisme conservate în ghețari sau implicate activ în susținerea biodiversității polare, Georgiana își propune să ofere noi perspective asupra evoluției agenților patogeni, efectelor schimbărilor climatice asupra ecosistemelor, precum și potențialului de identificare a unor compuși utili pentru diferite aplicații practice.