În cel de-al patrulea episod al seriei „SKEPSIS”, dr. Alexandra Hosszu, absolventă a Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din București, și drd. Diana Moga, doctorandă a Școlii Doctorale de Sociologie a UB, ne propun o perspectivă sociologică despre inegalitățile sociale în domeniul educațional, un subiect foarte relevant, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19, care a accelerat digitalizarea în educație, ridicând întrebări privind impactul acestei transformări.
Cum a influențat pandemia educația?
Așa cum bine știm, internetul și dispozitivele digitale au devenit parte din viața noastră de zi cu zi. Existența noastră socială este formată din experiențe digitale, iar calitatea vieții ne este influențată de accesul la lumea virtuală.
Pandemia a adus o transformare radicală a modului de învățare. Contextul pandemic și transferul abrupt al procesului de învățare, la scală națională, în mediul online au amplificat decalajele digitale.
Grupurile care se bucurau deja de avantajele aduse de accesul tehnologic au continuat să folosească dispozitivele digitale și să-și îmbunătățească abilitățile, în timp ce grupurile dezavantajate au fost afectate de lipsa interacțiunilor față în față și de precaritatea resurselor tehnologice, umane și sociale. Experții educaționali au anticipat că unii copii vor fi lăsați în urmă mai rapid decât înainte, în timp ce alții vor continua să învețe și să se dezvolte.
Dr. Alexandra Hosszu susține că educația online a fost o provocare, care a devenit atât o oportunitate, cât și o pierdere, în proporții variabile pentru categorii sociale diferite de elevi și profesori. Digitalizarea forțată a oferit o oportunitate pentru elevii și profesorii din școlile cu o calitate crescută a educației de a se adapta mediului digital, dar a fost mai ales o pierdere pentru elevii și cadrele didactice din școlile dezavantajate, care au avut dificultăți de acces și adaptare. Chiar și pentru tinerii cu abilități și resurse relativ bune, lipsa contactelor umane față în față cu prietenii, colegii și profesorii, precum și imersiunea continuă în lumea Internetului au venit cu propriile costuri pentru dezvoltarea lor profesională și umană.
Care au fost provocările educației online în România?
Câți elevi din România nu au avut acces la educația online în timpul pandemiei? Discursul despre lipsa accesului la educație online a reaprins dezbaterea mai veche despre inegalitățile în educație și impactul acestora pe termen mediu și lung asupra dezvoltării socio-profesionale a tinerilor: decalajul rural-urban, decalajele socio-economice, calitatea limitată a educației în școlile dezavantajate, lipsa competențelor digitale ale profesorilor. Așadar, ce s-a schimbat după pandemie? La ce ne putem aștepta de la viitorul educației? Cu răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele vine episodul cu numărul 4 al seriei „SKEPSIS”, care poate fi accesat aici:
Lansată în luna octombrie 2023, seria „SKEPSIS” este un proiect care se adresează publicului larg și în care cercetători UB analizează, din punct de vedere sociologic, adevărul științific și scepticismul public privind unele dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Seria va explora structurile profunde care ne influențează felurile de a privi și de a acționa, atunci când la mijloc se află sănătatea, identitatea sau viitorul nostru.
Invitații acestei serii, menită să explice evoluția încrederii și scepticismului privind subiecte de actualitate, sunt profesori, doctoranzi și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Formatul episoadelor include prezentarea temei, urmată de un dialog între moderator și invitat.
Materialele video din această serie sunt realizate de Direcția Comunicare și Relații Publice a UB, iar rezultatele cercetării fac parte din proiectul „SKEPSIS – Fabricarea incertitudinilor privind vaccinarea și schimbarea climatică. Studiu comparativ al legitimării în două discursuri contra-științifice”, implementat în Universitatea din București și finanțat de Ministerul Inovației, Cercetării și Digitalizării, România, PN-III-P4-ID-PCE-2020-1589.
