Despre inteligență artificială și sănătate mintală digitală, cu psihologul Ioana Podina, conferențiar la FPSE a UB

Conf. univ. dr. Ioana Podina, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, ne invită, într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, la o discuție provocatoare despre inteligență artificială și utilizarea acesteia în evaluarea stării de sănătate mintală și în prevenția bolilor psihice.

Episodul cu numărul 10 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.

Pornită de la premisa că dezvoltarea modelului GPT3, sau ChatGPT, reprezintă un punct de turnură pentru inteligența artificială, prin aceea că aceasta începe să înțeleagă limbajul uman asemănător unui om, prezentarea Ioanei Podina abordează diversele feluri în care specialiștii din domeniul sănătății mintale pot utiliza acest fapt în favoarea lor.

Astfel, bazându-se pe rezultatele obținute în cadrul proiectului aiCARE, dedicat în principal determinării stării de sănătate mintală a supraviețuitorilor de cancer, conf. univ. dr. Ioana Podina ne propune o discuție aplicată și realistă privind oportunitățile și limitele utilizării inteligenței artificiale în determinarea stării de sănătate mintală la un nivel mai larg.

Așa cum arată invitata acestui episod din Doza UB de Știință, în sănătate mintală digitală, chatbot-urile au o serie de implicații importante: ele pot educa în privința sănătății mintale, pot constitui un adjuvant al consilierii psihologice și pot contribui la screening-ul sănătății mintale. Ca atare, dacă în calitate de adjuvant al consilierii psihologice, sunt încă destui pași de urmat, în privința evaluării stării de sănătate mintală există un potențial semnificativ de automatizare.

Totuși, așa cum arată conf. univ. dr. Ioana Podina în mai multe rânduri, chatbot-urile nu pot înlocui un diagnostic clinic făcut de un specialist, ci doar pot indica necesitatea de a solicita ajutorul unui psiholog, psihoterapeut sau psihiatru.

Iar acest lucru este cu atât mai necesar cu cât, conform celor mai recente statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății, una din opt persoane suferă la ora actuală de o tulburare de sănătate mintală, de regulă de anxietate sau depresie. Și aceasta, așa cum spune Ioana Podina, se întâmplă și din cauza faptului că, de regulă, persoanele ajung la psiholog doar atunci când disconfortul emoțional devine prea intens. Ca urmare, accesul la diferite modalități de auto-screening al sănătății mintale ar permite utilizatorului să afle starea lui de sănătate și să îl determine să ia măsuri pentru prevenirea accentuării problemelor de sănătate mintală.

Pentru a exemplifica acest fenomen, invitata utilizează experiența din cadrul proiectului aiCARE, în cadrul căruia echipa de cercetare a dezvoltat și a testat un agent terapeutic prin conversație pentru anxietate și depresie, și anume chatbot-ul aiCARE. Acesta a debutat ca fiind adresat supraviețuitorilor de cancer pe motivul că, în proporție de aproximativ 50%, aceștia rămân cu consecințe de sănătate mintală de tipul depresie, anxietate, stres post-traumatic și teamă de recurență a bolii.

Pornind de la acest tip de aplicabilitate, cercetătorii și-au dat seama că întrebările stabilite pentru acest chatbot de evaluare a stării de sănătate mintală pot fi adresate tuturor celor care vor să-și facă un screening de acest gen.

Despre metodele și rezultatele proiectului aiCARE și utilizarea chatbot-ului aiCARE în evaluarea stării de sănătate mintală, precum și despre implicațiile întrebuințării inteligenței artificiale la un nivel mai larg în evaluarea stării de sănătate mintală și în prevenția diverselor boli psihice ne vorbește Ioana Podina în al zecelea episod al Dozei UB de Știință.

Mai multe informații despre proiectul aiCARE, coordonat de Ioana Podina, pot fi accesate aici.

Ioana Podina este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și coordonator al Laboratorului de Științe Cognitive Clinice. Este psiholog și psihoterapeut certificat internațional de Institutul Albert Ellis (New York, SUA) în psihoterapie cognitiv-comportamentală, respectiv certificat național de către Colegiul Psihologilor din România.

Este președinte al comisiei pe cercetare din cadrul prestigioasei asociații internaționale de psihoterapie Society for the Exploration of Psychotherapy Integration (SEPI) și reprezentant pe România al Society for Psychotherapy Research (SPR). Este abilitată în calitate de coordonator de doctorat.

Principalele ei interese de cercetare sunt dezvoltarea de intervenții psihologice asistate de tehnologie, studiul deciziilor socio-economice și studiul moralității, iar preocuparea ei centrală vizează promovarea sănătății mintale și stării de bine atât în mediul clinic, cât și pe zona de sănătate publică sau în mediul organizațional. Mai multe detalii despre parcursul profesional și academic al Ioanei Podina sunt disponibile aici și aici.

Clipul a fost filmat la Centrul de Învățare al Universității din București.

Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este un proiect ce propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.

Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.

Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.