Discuție cu #SKEPSIS despre schimbările climatice, cu prof. univ. dr. Mihai Dima și asist. univ. dr. Raisa-Gabriela Zamfirescu

În cel de-al XI-lea episod al seriei „SKEPSIS”, prof. univ. dr. Mihai Dima, cadru didactic la Facultatea de Fizică, și asist. univ. dr. Raisa-Gabriela Zamfirescu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, ne propun o discuție sociologică schimbările climatice, un subiect „fierbinte” ce pornește dezbateri pretutindeni.

Concepțiile greșite despre schimbările climatice

Întrebat cât de plauzibilă i se pare ideea conform căreia „încălzirea climatică este exagerată”, prof. univ. dr. Mihai Dima, expert în fizica mediului și climei, explică faptul că „în comparație cu alte variabile care se măsoară, temperatura este una dintre cele care se măsoară cu precizia cea mai mare”. Aspectul acesta, corelat cu varietatea metodelor folosite pentru măsurarea temperaturii (în stațiile meteorologice, din satelit, de pe mare, din avioane), minimizează riscul unor erori semnificative.

„Datele arată în mod consistent că temperatura medie a crescut în ultimele decenii semnificativ”

Conform profesorului Mihai Dima, temperatura medie globală a crescut cu 1,1°C față de acum aproximativ 150 de ani și anul 2024 este posibil să fie cel mai cald an de la începerea măsurătorilor. Prin urmare, „nu există dubiu din punct de vedere științific legat de faptul că datele de temperatură reflectă o încălzire globală semnificativă care este mai pronunțată în ultimele decenii”.

Care sunt cauzele schimbărilor climatice?

Dintre erupții vulcanice, radiații solare și activitatea umană, radiația solară nu numai că nu crește, dar are chiar o tendință de scădere, ceea ce nu îi face pe cercetători să se gândească la aceasta ca la factorul determinant al schimbărilor climatice.

La fel, erupțiile vulcanice au mai degrabă efectul opus încălzirii climatice. Prin praful emis în atmosferă, o erupție vulcanică blochează razele Soarelui, așadar efectul ei este acela de „răcire climatică”.

Singura cauză plauzibilă deci pentru creșterea temperaturilor este activitatea umană, prin emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă, ne spune prof. univ. dr. Mihai Dima.

Încălzirea globală este naturală?

O idee comună, cu care profesorul Mihai Dima s-a întâlnit de multe ori, susține că schimbările climatice sunt parte dintr-un ciclu natural de 100, 200 de ani care la un moment dat se va opri și va fi urmată de o tendință de scădere.

Oamenii de știință însă nu au putut să găsească date care să confirme această ipoteză, ne explică profesorul Facultății de Fizică al Universității din București, ceea ce o face să fie „doar o părere fără fundament științific”.

Urmărește episodul integral disponibil mai jos ca să afli mai multe despre toate acestea, cât și despre informațiile false care circulă despre încălzirea globală și cum se raportează comunitatea științifică la acest subiect.

Lansată în luna octombrie 2023, seria „SKEPSIS” este un proiect care se adresează publicului larg și în care cercetători UB analizează, din punct de vedere sociologic, adevărul științific și scepticismul public privind unele dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Seria va explora structurile profunde care ne influențează felurile de a privi și de a acționa, atunci când la mijloc se află sănătatea, identitatea sau viitorul nostru.

Invitații acestei serii, menită să explice evoluția încrederii și scepticismului privind subiecte de actualitate, sunt profesori, doctoranzi și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Formatul episoadelor include prezentarea temei, urmată de un dialog între moderator și invitat.

Materialele video din această serie sunt realizate de Direcția Comunicare și Relații Publice a UB, iar rezultatele cercetării fac parte din proiectul „SKEPSIS – Fabricarea incertitudinilor privind vaccinarea și schimbarea climatică. Studiu comparativ al legitimării în două discursuri contra-științifice”, implementat în Universitatea din București și finanțat de Ministerul Inovației, Cercetării și Digitalizării, România, PN-III-P4-ID-PCE-2020-1589.