Membri ai echipei proiectului GeoAlliance au vizitat platforma industrială Hafslund Celsio de la Klemetsrud, la periferia orașului Oslo, unde s-au documentat cu privire la sistemul inovativ de încălzire al orașului Oslo. Acesta încorporează sisteme complexe care asigură transformarea deșeurilor municipale în energie și un sistem de stocare a apei încălzite – tip termos – de dimensiuni impresionante (capacitate de 8500 m3). Totodată, vizita a prilejuit familiarizarea cu proiectele viitoare pentru capturarea și depozitarea dioxidului de carbon și a planurilor privind microparcul geotermal planificat pentru Furuset.
Proiectul “Driving Sustainable Urban Futures: A Romanian-Norwegian Innovation Geophysical Alliance for Green Transition and SMART City Development” (GeoAlliance), finanțat prin programul de granturi SEE și Norvegiene, este un demers colaborativ al Universității din București – Facultatea de Geologie și Geofizică și PSS-GEO care se desfășoară sub umbrela Alianței Geofizice pentru Tranziție Verde și Orașe Inteligente (Geophysical Alliance for Green Transition and Smart City Development).
Oslo, capitala Norvegiei, implementează cu succes o tehnologie remarcabilă care face posibilă transformarea deșeurilor municipale în căldură și apă caldă pentru case și instituții publice. Prin utilizarea acestui sistem avansat de transformare a deșeurilor în energie, Oslo a devenit un reper privind modul în care orașele pot recicla cantități semnificative de deșeuri și le pot utiliza astfel încât să rezolve atât problema deșeurilor nereciclabile, cât și dependența de combustibilii fosili.
În fiecare an, prin intermediul tehnologiei implementate la platforma Hafslund Celsio de la Klemetsrud sunt incinerate 350 000 de tone de deșeuri nereciclabile. Energia rezultată în cadrul a două unități ale platformei a asigurat, la nivelul anului 2023, obținerea a 50.7% din totalul necesar pentru rețeaua de încălzire a orașului. Necesarul suplimentar a provenit de la căldura extrasă dintr-un centru de date, diferite forme de bioenergie și utilizarea curentului electric, atunci când acesta a fost mai ieftin decât alte variante. Compania care deține managementul acestui sistem complex și-a fixat obiectivul ambițios de a nu mai utiliza combustibili fosili pentru producția de căldură necesară funcționării orașului, în 2023 doar 1.5% din energia utilizată provenind de la utilizarea resurselor de origine fosilă.
Rețeaua de încălzire a orașului Oslo constă într-un ansamblu tip circuit închis format din conducte subterane de aproximativ 700 km care distribuie căldura către case, școli și alte instituții, acoperind peste 1.5 milioane de metri pătrați de spațiu construit și recirculând 30 de milioane de litri de apă cu o temperatură de peste 100 de grade Celsius.
O altă soluție inovativă de încălzire a orașului provine dintr-o sursă mai degrabă neașteptată, și anume căldura din sistemul de canalizare (8.9% în 2023). Astfel, prin intermediul unor pompe avansate, energia termală este recuperată din apa uzată, asigurând din surse suplimentare de încălzire necesarul orașului.
Dezvoltarea conceptului de waste-to-energy a pornit de la premisa că deșeurile reprezintă o provocare climatică care nu primește suficientă atenție, depozitele de deșeuri fiind printre cele mai mari surse antropice de emisii de metan, un gaz care pe termen scurt are o amprentă climatică mai mare decât dioxidul de carbon. Astfel, deși prin tratarea deșeurilor în cadrul unei platforme de transformare a acestora în energie, emisiile de CO2 cresc, per ansamblu, efectele negative asupra mediului scad, iar energia rezultată prin arderea deșeurilor este o alternativă la folosirea combustibililor fosili.
În momentul de față, platforma industrială Hafslund este cel mai mare emițător de dioxid de carbon, generând 19% din dioxidul de carbon care afectează orașul. Ca atare, în cadrul unei strategii ambițioase de mediu, Hafslund dezvoltă un proiect care își propune captarea a 90% din totalul de dioxid de carbon emis de platforma de transformare a deșeurilor în energie. Obiectivul lor este ca, până în 2030, să capteze și să depoziteze permanent 350 000 de tone de dioxid de carbon pe an într-un rezervor subteran din Marea Nordului. Acest proiect de captare și depozitare este susținut de guvernul norvegian și se desfășoară sub denumirea de origine vikingă Longship.
Așa cum explică Florina Țuluca, directorul de proiect GeoAlliance, „sistemul sustenabil de încălzire al orașului Oslo este mai mult decât o simplă infrastructură, este un exemplu privind modul în care orașele pot transforma provocările de mediu în adevărate oportunități. Faptul că orașul Oslo continuă să-și diversifice sursele de energie, să își extindă sistemele de captare a carbonului și să exploreze noile tehnologii regenerabile conturează imaginea unui viitor în care deșeurile nu mai reprezintă o problemă, ci devin o soluție importantă pentru sustenabilitatea orașelor.
Exemplul orașului Oslo arată că, investind în tehnologii de ultimă oră și optând pentru o economie circulară, orice oraș ar putea deveni un model de sustenabilitate urbană, ceea ce sperăm că se va întâmpla în curând și cu orașele din România.
Le suntem recunoscători lui Truls Jemtland și Fredrik Thorbjørnsen (experți în cadrul Hafslund Celsio AS) pentru că ne-au împărtășit din experiența și cunoștințele lor în cadrul vizitei la platformă”.
Programul integral al evenimentului este disponibil aici.
Mai multe informații despre proiectul “Driving Sustainable Urban Futures: A Romanian-Norwegian Innovation Geophysical Alliance for Green Transition and SMART City Development” (GeoAlliance) pot fi accesate pe pagina proiectului, aici.
Proiectul GeoAlliance (no 2024/39508) – Driving Sustainable Urban Futures: A Romanian-Norwegian Innovation Geophysical Alliance for Green Transition and SMART City Development este finanțat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin mecanismul financiar EEA Grants Romania 2014-2021, în cadrul Programului Dezvoltarea IMM-urilor din România.