„Era o bucurie să urmăresc elevii la ieșirea din amfiteatru și să văd atâtea zâmbete, să ascult rugămințile adresate profesorilor de a reveni și în săptămânile următoare” – interviu cu Mioara Clius, prodecan al Facultății de Geografie a UB

Senatul Universității din București a acordat premiul pentru cea mai bună inițiativă civică la categoria Științele Vieții și Pământului pe anul 2019-2020 proiectului de implicare civică Open Gates to Geography / Porţi deschise spre Geografie, derulat în cadrul Facultății de Geografie a UB.

Pe parcursul anului universitar 2019-2020, Facultatea de Geografie a Universității din București a inițiat o serie de cursuri și ateliere pentru elevii pasionați de geografie, derulate sub deviza Open Gates to Geography / Porți deschise spre Geografie.

Finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului Horizon 2020 și coordonat Universitatea Kinderburo din Viena, proiectul a urmărit să apropie mediul academic de elevii pasionați de geografie și a fost coordonat de lect. univ. dr. Mioara Clius, prodecan al Facultății de Geografie a UB. În cadrul acestuia, s-au implicat 18 cadre didactice din facultate alături de peste 30 de membri ai Asociației Studenților Geografi. De asemenea, seria de cursuri și ateliere, desfășurate inițial față în față, iar apoi online din cauza contextului pandemic actual, a fost realizată cu sprijinul Asociației Universitatea Copiilor și al Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Pe lângă temele prezentate cursanților de cadrele didactice universitare ale UB, atelierele i-au familiarizat pe elevi cu metodele moderne de cercetare în domenii precum relațiile intraspecifice și interspecifice între organismele vii, drumul de la hartă la modelele 3D ale terenului, importanța experimentului de teren sau utilizarea dronei în geografie.

Despre această inițiativă, membrii ei, despre provocări, dar și despre colaborări viitoare bazate pe responsabilitate socială și implicare civică, discutăm în continuare cu lect. univ. dr. Mioara Clius, coordonatoarea Open Gates to Geography / Porţi deschise spre Geografie.

Reporter: În candidatura pentru Premiilor Senatului ați semnalat activitățile susținute și rezultatele proiectului de implicare civică Open Gates to Geography / Porţi deschise spre Geografie, derulat în cadrul Facultății de Geografie a UB. Ce înseamnă pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu, precum și pentru voluntarii implicați?

De aproape un deceniu coordonez organizarea unor activități care au drept scop apropierea elevilor din mediul preuniversitar de cel universitar, iar acest premiu reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse în această direcție. Fie că vorbim despre Caravana Facultății de Geografie, de cursuri deschise, de ateliere și workshop-uri care le sunt dedicate, despre tururi ghidate sau despre parteneriate încheiate cu școli și licee în cadrul unor proiecte educaționale, am încercat alături de colegii mei să construim punți de comunicare cu cei pe care îi considerăm potențiali candidați și, de ce nu, studenți ai facultății noastre. Apoi, vrem să schimbăm percepția conform căreia geografia este doar o știință enciclopedică. Prin acumulările informaționale ea are acest atribut, dar această știință a evoluat foarte mult devenind tot mai analitică. Spațializarea datelor, evaluarea unor procese și fenomene cu ajutorul unor indici și indicatori, identificarea de soluții pentru problemele lumii contemporane și pentru dezvoltarea durabilă a comunităților sunt doar câteva dintre prioritățile noastre, iar elevii trebuie să știe asta.

În Facultatea de Geografie studenții nu învață doar despre altitudinea unor vârfuri, numărul de locuitori al unui oraș sau lungimea unui fluviu. Ei au posibilitatea să capete abilități și deprinderi pentru a aplica tehnici cantitative în metodologii specifice cercetării, pot identifica dezechilibrele între intervențiile antropice și mediul natural, pot decela soluții pentru acestea. Deschiderea porților spre învățământul preuniversitar înseamnă tocmai devoalarea tendințelor actuale în cercetarea geografică.

Toate eforturile din ultimul deceniu au fost răsplătite prin acordarea acestui premiu de către Senatul Universității din București, și toată rețeaua formată din colaboratori, cadre didactice și voluntari s-a bucurat la aflarea acestei vești.

R: Povestiți-ne în ce au constat în mod concret proiectele desfășurate în perioada 2019-2020 și care a fost scopul acestora?

În octombrie 2019, în urma unei consultări cu membrii corpului profesoral din Facultatea de Geografie am hotărât să pregătim o serie de teme în acord cu suita de conținuturi din programele învățământului geografic preuniversitar și am stabilit că toate prezentările vor avea loc în Facultatea de Geografie în fiecare zi de vineri dimineață, începând cu ora 10:00, pentru a oferi continuitate și stabilitate acestui demers. Pentru buna desfășurare a acestor activități am primit sprijinul necondiționat al conducerii facultății și al corpului profesoral.

După definitivarea programului, care a acoperit perioada 25 octombrie 2019 – 12 iunie 2020, acesta a fost publicat pe site-ul facultății și am pornit o campanie intensă de promovare focalizată pe grupul țintă – elevii din învățământul preuniversitar din București și județul Ilfov. Am primit un sprijin consistent din partea Inspectoratului General al Municipiului București, de la Asociația Studenților Geografi și de la un vechi partener al facultății – Asociația Universitatea Copiilor.

Înscrierea elevilor a fost realizată de profesorii lor pe prin transmiterea unor mesaje pe adresa de e-mail a facultății. Până la debutul pandemiei s-au desfășurat 12 activități față în față, după care am trecut în mediul online începând cu luna mai 2020.  

Scopul acestei inițiative a fost să aducem cât mai mulți elevi pasionați de geografie în amfiteatrele facultății pentru a ne cunoaște, pentru a le devoala preocupările și cercetările noastre, pentru a-i familiariza cu activitățile care se desfășoară în mediul universitar geografic. Daca acești elevi vor reveni la noi în anii ce vor urma în calitate de candidați informați care au ales un parcurs educațional universitar în cunoștință de cauză este un mare câștig pentru noi.

R: Care au fost temele prezentate de cadrele didactice elevilor, ce probleme au vizat și care a fost feedback-ul primit? Vă așteptați ca o parte dintre aceștia să devină în toamnă studenți ai Facultății de Geografie a UB și ca urmare a acestei experiențe?

Temele prezentate de colegii mei au vizat: schimbările climatice, probleme globale ale lumii contemporane, poluarea, evaluarea calității mediului, riscurile naturale și antropice, dezvoltarea durabilă, fenomene meteorologice cu caracter extrem și natura urbană. Atelierele propuse – care s-au dovedit a fi foarte apreciate de elevi – i-au familiarizat pe aceștia cu metodele moderne de cercetare în domenii precum: relațiile intraspecifice și interspecifice între organismele vii, drumul de la hartă la modelele 3D ale terenului, importanța experimentului de teren sau utilizarea dronei colectarea datelor geografice.

Entuziasm este cuvântul care definește cel mai bine acest proiect. Era o bucurie pentru mine să urmăresc elevii la ieșirea din amfiteatru după fiecare prelegere și să văd atâtea zâmbete, să ascult rugămințile adresate profesorilor de a reveni și în săptămânile următoare. Și numărul celor ce solicitau participarea la ateliere era tot mai mare de la o săptămână la alta. În plus i-am văzut pe colegii care erau entuziasmați după fiecare prelegere sau atelier desfășurat cu elevii pentru că emoția și interacțiunea sunt mult mai intense decât în cazul cursurilor ținute în fața studenților, iar feedback-ul venit imediat este motivant pentru continuarea acestui tip de activitate.

Programul nostru de prelegeri și ateliere s-a adresat atât elevilor de la ciclul liceal cât și celor din ciclul gimnazial. O parte dintre participanți sunt deja studenții noștri și am aflat asta citind scrisorile lor de motivație de la examenele de admitere din 2020 și 2021. Pe ceilalți îi așteptăm cu drag în anii următori.

R: Care a fost numărul aproximativ de participanți la cursurile și atelierele din cadrul Open Gates to Geography / Porţi deschise spre Geografie?

La cele 12 prelegeri și ateliere care s-au desfășurat față în față din noiembrie 2019 și până în martie 2020 au participat peste 300 de elevi din 24 de școli și licee din Municipiul București și județul Ilfov.

R: Care au fost etapele selecției în cadrul programului european Horizon 2020 și cum a decurs colaborarea cu reprezentanții Universității Kinderburo din Viena?

Așa cum am menționat anterior, Asociația Universitatea Copiilor ne-a sprijinit cu entuziasm în diseminarea informațiilor despre proiectul „Porți deschise spre Geografie”. Ea este și partener în cadrul proiectului Partnerships for Pathways Higher Education and Science Engagement in Regional Clusters of Open Schooling (PHERECLOS) finanțat în programul HORIZON 2020 și coordonat de Universitatea Kinderburo din Viena. Scopul acestui proiect este de a disemina cercetarea academică în societate și de a dezvolta medii educaționale colaborative între mediul universitar și cel preuniversitar. Unul dintre obiectivele proiectului este acela de a identifica exemple de bună practică în șase regiuni europene și de promovare a lor pentru a inspira și alte comunități academice. Cu sprijinul Asociației Universitatea Copiilor și mai ales al doamnei profesor Laura Cristea am completat în mai 2020 o aplicație pentru o secvență a programului numită PHERECLOSS – Inspiring Practices Collection în care am descris pe larg proiectul nostru, iar în vara anului trecut am aflat cu bucurie că inițiativa noastră a fost selectată ca exemplu de bună practică și astfel, porțile deschise de Facultatea de Geografie a Universității din București vor fi în viitor sursă de inspirație pentru alte instituții de învățământ superior din Europa.

R: Vorbiți-ne despre comunitatea formată în urma acestei interacțiuni. În jurul căror principii acționează și cum ar putea fi definiți „cei care iubesc geografia”, receptivi la problematicile legate de mediu și ecologie, metodele moderne de cercetare, experimentele de teren, hărțile 3D și GIS (Sistem Informațional Geografic)?

Odată cu intrarea în comunitatea PHERECLOS am avut ocazia să cunoaștem și alte inițiative de acest gen derulate în spațiul european. În plus am avut posibilitatea să aplicăm pentru un nou proiect – aprobat la începutul acestui an – la o altă secțiune a programului: TEMP – Transnational Education Mentoring Partnerships.

În prezent, suntem o parte din cele 10 comunități formate de 44 de instituții de învățământ universitar și preuniversitar din 16 țări europene care dezvoltă prin activități inovative experiența parteneriatelor de tip Open Schooling. Proiectul pe care îl coordonez din partea Facultății de Geografie coagulează un mic consorțiu format din Liceul „Antim Ivireanu” din București, Universitatea „Giresun” și Școala Primară „Giresun Bulancak Yaliköy Șehit Tegmen Bariș Cakir” din Turcia, iar activitățile sale sunt în plină desfășurare.

Cât despre definirea celor ce „iubesc geografia”, prefer să vă fac o mărturisire decât să încerc o descriere. Am observat în cei 25 de ani petrecuți la catedră dar și în interacțiunile foarte diverse pe care le-am avut cu mediul preuniversitar, un anumit tipar de apropiere de această știință. Din dorința de a performa la concursuri și olimpiade școlare copiii vin spre geografie, apoi continuă în facultate același parcurs focalizat pe rezultate academice remarcabile, dar intră și pe drumul cercetării științifice. De obicei, în anul II de studiu încep să exploreze baze de date, să stăpânească mai bine tehnicile de prelucrare și interpretare a acestora și mai ales programele ce aparțin Sistemelor Informaționale Geografice (SIG/GIS) care le dau satisfacția analizei și spațializării rezultatelor obținute. Apoi încep să caute soluții pentru problemele identificate, iar acumulările informaționale și competențele formate în mediul academic îi ajută să formuleze soluții sau ipoteze pentru evoluția și dezvoltarea unor procese sau fenomene geografice. Cei mai pasionați încep să colaboreze cu echipele de cercetare din facultate, își prezintă rezultatele în cadrul simpozioanelor științifice, participă la campanii de teren pentru observații și colectarea datelor, au publicații semnificative. Și atunci vine răsplata pentru această „iubire a geografiei”. E adevărat că doar o parte dintre studenții noștri au astfel de parcursuri profesionale excepționale, dar mine mă bucură chiar și depășirea pragului licenței de ceilalți sau faptul că peste 60% dintre ei urmează programele noastre de master și apoi profesează în domeniu.

R: Care sunt principalele acțiuni de responsabilitatea civică pe care le-ați avut în vedere atunci când ați început să implementați proiectul și care au fost dificultățile întâmpinate din cauza contextului pandemic?

De-a lungul anilor, am aflat și simțit că profesorii din mediul preuniversitar așteaptă un sprijin de la noi, se bucură când colaborăm, văd mediul universitar ca pe un aliat puternic pentru reformele curriculare, pentru nevoile lor de formare sau de perfecționare, ca pe un partener pentru pregătirea elevilor care ating performanțe în concursurile școlare. Am inițiat de-a lungul anilor foarte multe tipuri de colaborări cu instituții de învățământ din București și din multe alte localități aflate în sudul țării unde se află principalul bazin de candidați și studenți al facultății noastre. Am văzut că „Porțile deschise” au fost un succes pentru că a venit în întâmpinarea nevoii de acces la expertiză științifică a elevilor dar și a profesorilor lor. Debutul pandemiei din martie 2020 a întrerupt brusc activitățile proiectate de noi până la începutul lunii iunie, dar a reprezentat și o oportunitate. Am creat o suită de prezentări pe care le-am arhivat și pus la dispoziția colegilor din mediul preuniversitar. Apoi, din februarie 2021, am devenit coordonatorii consorțiului TEMP – Transnational Education Mentoring Partnerships pentru care am primit o finanțare de 15.000 Euro. Unul dintre obiectivele acestuia fost crearea unui Amfiteatru Virtual în cadrul căruia elevi din toate colțurile țării au putut participa la o suită de prelegeri transmise online din martie până în mai 2021. Acesta a avut un succes remarcabil care ne-a răsplătit eforturile de organizare și care ne-a demonstrat – încă odată – că există nu doar nevoie, ci și o puternică dorință de participare a elevilor la prelegerile universitare. Pe scurt, în cifre, Amfiteatrul Virtual al Facultății de Geografie a însemnat: 12 prelegeri transmise online în fiecare vineri dimineață între 5 martie și 28 mai 2021, 12 cadre didactice universitare, peste 1500 de elevi și 28 de profesori participanți din școli generale și licee din 9 județe și 14 localități din toată țara. Prezentările ținute în Amfiteatrul Virtual vor fi încărcate în această toamnă pe site-ul facultății la o secțiune special dedicată și vor reprezenta o resursă accesibilă online pentru orice elev sau profesor interesat de ele în viitor.

R: Ce a însemnat pentru coordonatorii acestui proiect și specialiștii UB implicați recunoașterea europeană a succesului acestei inițiative, suita de cursuri și ateliere fiind selectată ca exemplu de bună practică în proiectul european „Partnerships for Pathways Higher Education and Science Engagement in Regional Clusters of Open Schooling”?

Recunoașterea acestui proiect ca exemplu de bună practică a fost, firesc, o bucurie pentru noi toți. Am primit confirmarea că inițiativa noastră nu doar a rezolvat o nevoie a elevilor pasionați de geografie ci și că e un model ce se poate multiplica.

R: Ce ne puteți spune despre cercetările și proiectele în care este implicată Facultatea de Geografie în prezent?

Din fericire, geografia are instrumentele necesare pentru a analiza și evalua foarte multe dintre problemele actuale ale societății. Colegii mei, fie că au studii individuale, fie ca parte a unor colective de cercetare, au preocupări în domenii foarte variate: schimbări climatice și efectele lor asupra componentelor biotice și abiotice, evaluarea calității mediului și a potențialului pentru amenajarea teritoriului, pentru protecția și conservarea habitatelor și a speciilor, stabilirea unor tipologii în dinamica spațială și temporală a mediilor naturale și antropice, analiza peisajelor, a dinamicii demografice, a potențialului de transformare a localităților și multe altele. Încercăm prin studiile noastre să valorificăm și să evidențiem rolul acestei științe în societatea actuală, iar proiectele cu finanțare națională și internațională evidențiate pe site-urile centrelor noastre de cercetare sunt încă un argument în acest sens.

R: Cum credeți că ar putea Universitatea din București să stimuleze activitățile civice și de responsabilitate socială ca misiune de bază a unei comunități academice?

În primul rând, trebuie explorate și evaluate nevoile societății și apoi stabilite câteva subiecte în care noi avem expertiză pentru a rezolva probleme sau ameliora situații critice. Universitatea din București poate oferi în primul rând cunoaștere elevilor, profesorilor lor și, de ce nu, publicului larg. Mă gândesc la două exemple foarte diferite prin care am construit răspunsuri coerente unor nevoi din societate. Primul este programul UB SEED, care oferă sprijin elevilor din medii defavorizate, iar cel de-al doilea este programul de tururi ghidate gratuite în centrul Bucureștiului coordonat de Asociația Studenților Geografi de foarte mulți ani.

Cele două inițiative răspund unor nevoi din societate și cred că fiecare facultate are propriile resurse pentru a multiplica astfel de exemple.