Miercuri, 21 mai 2020, chiar de ziua Sfinților Constantin și Elena, reprezentanți ai Universității din București (UB), alături de o delegație a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) și a Companiei Naționale de Investiții (CNI), s-au reunit pe șantierul de lucru al clădirii fostului azil „Elena Doamna”, monument istoric aflat în patrimoniul UB.
Clădirea a fost încă din perioada comunistă utilizată de Universitate, în mod special de Facultatea de Chimie și, după 1990, de Facultatea de Administrație și Afaceri, dar degradarea semnificativă și riscul seismic major au impus scoaterea ei din activitatea curentă. Restaurarea edificiului, situat în campusul din Șoseaua Panduri, a început în vara anului 2019, după ce contractul de finanțare dintre UB și MLPDA, prin Compania Națională de Investiții (CNI), a fost semnat în anul 2018.
Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București,a fost prezent la vizita de lucru, subliniind importanța reabilitării acestei clădiri cu o vechime de 158 de ani. Delegația de la Guvern a fost condusă de Ion Ștefan, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, însoțit de o comisie a CNI, condusă de directorul general Manuela Pătrășcoiu. La întâlnire au mai participat arhitecții proiectului, prof. dr. arh. Virgiliu Polizu, arh. Ruxandra Căpățână și arh. Mircea Căpățână, membrii echipei de construcții, precum și Florinel Miulescu, director al Direcţiei Spaţii de Învăţământ a UB, și Cristian Tofan, director al Direcției Tehnice a UB. Proiectul restaurării fostului azil „Elena Doamna” este unul de o însemnătate deosebită atât pentru Universitatea din București, cât și pentru echipa de arhitecți. Celor din urmă le revine misiunea de a „readuce la viață” un monument de patrimoniu național căruia să îi dea o funcționalitate actuală. La sfârșitul anului 2021, termenul de finalizare al proiectului, în clădirea consolidată și restaurată vor învăța peste 4000 de studenți de la trei facultăți ale UB: Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Chimie și Facultatea de Științe Politice.
„Această clădire construită la inițiativa Elenei Cuza, soția domniitorului A.I.Cuza, este a doua clădire ca dimensiune după Palatul Univeristății din centru, de la Kilometrul Zero, palat construit după reînființarea Universității în variantă modernă chiar la inițiativa Domnitorului. Istoria Universității, de care suntem foarte mândri, vine și cu astfel de probleme ale clădirilor noastre istorice care ne fac cinste, dar, fiind foarte vechi, trebuie renovate și consolidate. Avem alte patru clădiri mai mici plus sera istorică din Grădina Botanică scoase din utilizarea curentă pentru că au risc seismic major. Ne străduim să le introducem pe toate în consolidare și renovare în perioada următoare. De aceea apreciem sprijinul consistent primit de la MLPDA, de la domnul ministru Ștefan personal, și foarte buna colaborare cu CNI în procesul de avizare și renovare a acestei clădiri și a altora importante precum clădirea centrală a Universității”, a spus rectorul Marian Preda.
Peste un secol și jumătate de istorie într-o singură clădire
Internat şi şcoală de elită pentru fetele orfane și sărace, instituţia se numea în 1862, anul în care i s-a pus piatra de temelie, Azilul „Elena Doamna”, după numele soţiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De altfel, povestea așezământului este legată de prietenia dintre Elena Cuza și Ana, soția medicului Carol Davila. Doamna Elena a avut iniţiativa de a construi un azil care să adăpostească orfanii pe care soții Davila îi adunaseră în casa lor și să le asigure dreptul la educație. Instituția a fost sprijinită mai departe de Regina Elisabeta a României, care s-a îngrijit în mod special de aceasta. În anul 1870, în curtea azilului a fost ridicată și o capelă.
În urma cutremurului din anul 1977, atât fostul azil, cât și capela au fost avariate semnificativ, După 1989, acestea au trecut în patrimoniul UB și al Bisericii Ortodoxe Române, pentru ca după 1997, Universitatea din București să devină unică proprietară a clădirilor Aşezământului „Elena Cuza”.
Anul viitor, studenți ai UB vor învăța într-un edificiu de patrimoniu, construit în vremea lui Cuza, în săli de curs, laboratoare și amfiteatre moderne care vor păstra totodată și „patina” secolului al XIX-lea. Potrivit arhitecților, scările,holurile cu arcade, fațada, plafoanele vechi vor fi restaurate și li se vor păstra toate specificațiile arhitecturale inițiale.
„E cea mai veche clădire a Universității din București care e începută în timpul domniei lui Cuza. E interesant că inițial avea tot o destinație de învățământ. Era un azil de copii orfani care nu-și permiteau să studieze. În această clădire se organiza și studiul, și cazarea lor. (…)
Pentru noi, arhitecții implicați, reprezintă un proiect extrem de important, e o clădire foarte mare și foarte frumoasă. Vom reveni la arhitectura inițială. Scările de piatră sunt dovada unei măiestrii de execuție a acelor timpuri și vor fi păstrate ca atare. Tencuiala de epocă, cu nuturi (n.r. – dungi orizontale) și fațada de cărămidă, specifică arhitecturii neo-românești, vor fi restaurate, după ce după anul 1977 edificiul a fost acoperit pe dinafară cu tencuială gri. Această construcție are mai multe etape de evoluție și mai multe sisteme constructive. Fără îndoială, reprezintă ea în sine o istorie: de la sistemul cu bolți până la structurile metalice și din beton armat.Dincolo de aceste aspecte, e vorba de o clădirede învățământ care va funcționa la parametrii actuali de securitate”, a relatat arh. Mircea Căpățână.
În cadrul contractului derulat prin CNI pentru reabilitarea întregului Corp A Complex Panduri al UB, reprezentat de fostul azil „Elena Doamna”, vor fi realizate lucrări de arhitectură, amenajarea de noi spații de învățământ, lucrări de restaurare, de refacerea finisajelor interioare și exterioare, lucrări de consolidare pentru 11 dintre corpurile care alcătuiesc clădirea, precum și lucrări de instalații sanitare, electrice și termo-ventilații. Valoarea investiției este de aproape 85.000.000 de lei.
