fbpx

Interviu cu directorul ESS-ERIC, dr. Rory Fizgerald, despre rolul infrastructurilor de cercetare socială

Interviu cu directorul ESS-ERIC, dr. Rory Fizgerald, despre rolul infrastructurilor de cercetare socială

07 noiembrie 2016 în Actualitate, Știri

Universitatea din București a găzduit în zilele de 21-22 octombrie 2016 conferința European Social Survey în România, în cadrul căreia au fost prezentate unele rezultate dintre cele mai interesante ale studiilor ESS. Conferința a avut drept scop să discute oportunități pentru a reiniția participarea României la ESS ca și la alte infrastructuri de cercetare europene pentru științele sociale, în contextul obiectivelor programului cadru Horizon 2020. Pentru ca științele sociale să se alăture cu succes acestor eforturi, este nevoie de date pentru a crea o imagine corespunzătoare a situației curente din societatea românească și pentru a permite comparații cu alte țări europene.

Cu ocazia acestei conferințe, directorul ESS-ERIC prezent în România, dr. Rory Fizgerald, ne-a acordat un interviu în care ne-a răspuns la câteva întrebări despre rolul ESS și despre implicarea centrului de cercetare RODA și a Universității din București în infrastructurile de cercetare europene.

Rory Fizgerald, directorul European Social Survey, a vorbit în cadrul conferinței despre faptul că rolul științelor sociale este destul de critic în societatea noastră, deoarece temele abordate de cercetarea socială privesc actualitatea și reprezintă adevărate provocări: migrația, schimbările climatice, viitorul welfare state. European Social Survey abordează toate aceste teme, iar anchetele sociale sunt ca un fel de telescop pentru științele sociale, deoarece cercetătorii din domeniul științelor sociale lucrează cu date și sondaje sociale.

Reporter: Înființarea unei instituții ERIC ar trebui să facă lucrurile mai ușoare, dar procedurile specifică că doar țările pot participa și doar guvernele pot decide. Considerați că aceasta complică lucrurile într-un anumit grad? (în trecut, am participat la două runde, dar acum acest lucru a devenit imposibil fără decizia de participare din partea guvernului).

Rory Fizgerald: Eu cred că România reprezintă un exemplu interesant aici. România a participat în rundele 3 și 4. ERIC a început din runda 7, deci întrebarea care se pune este de ce nu a participat România în rundele 5 și 6. Cred că avem o problemă cu sustenabilitatea pe termen lung a rețelelor de cercetare, deci acum este chiar o sarcină ca apartenența și calitatea de membru să se construiască prin intermediul guvernelor. Cred că odată ce decizia este luată, este o decizie permanentă, și va produce mai multă sustenabilitate pe termen lung. Vechiul model a fost foarte instabil. Până acum nici un guvern care s-a alăturat ESS ERIC nu a mai ieșit din această infrastructură. Cred că va trebui doar să avem răbdare și poate că în 4 sau în 6 ani vom avea în jur de 28 de țări participante.

Cel puțin noi așa sperăm, dar acest lucru va depinde de un număr de factori externi. Cred că este chiar o schimbare pozitivă faptul că guvernele au adoptat ESS pentru că include măsurarea subiectivă a valorilor din societatea noastră, a ceea ce oamenii cred despre guverne, despre politicieni, despre poliție, despre welfare state. Faptul că guvernele au adoptat acest fel de analiză cred că este un lucru bun pentru democrație. De asemenea, faptul că au investit în aceste colecții cred că este o dezvoltare pozitivă.

R: Cum credeți că beneficiază statele membre, în afară de rezultatele academice, din rezultatele acestei analize?

R.F.: În mod evident rezultatele academice și publicațiile reprezintă rezultate clare ale ESS. De asemenea, ESS poate fi utilizat pentru predare, ceea ce nu are doar un beneficiu academic. Pe termen lung această predare va ajuta la trainingul noii generații de cercetători sociali, dar cei care vor dobândi aceste abilități le vor putea folosi și în alte zone. Are de asemenea o influență asupra politicilor într-un număr de țări, în felul în care politicile sunt formulate și scrise. Ele ajută de asemenea la o dezbatere informată, prin faptul că media are la dispoziție aceste date. Putem lua drept exemplu rezultatele care vor fi afișate săptămâna viitoare la Paris în modulul de sănătate. Aceste rezultate vor accentua felul în care guvernele pot remedia deficiențele de sănătate pe care le au în țara proprie, și cum pot fi comparate cu alte țări. Acest lucru va contribui la a îmbunătăți sănătatea oamenilor în viitor. Multe dintre aceste beneficii vor avea loc în timp, există beneficii pentru politici, pentru dezbateri, pentru viețile oamenilor și beneficii economice de asemenea.

R: Ce credeți că pierde o țară care nu este membră prin ne-participarea la acest sondaj?

R.F.: Există două niveluri aici. Dacă nu participi deloc, va trebui să suporți ceea ce am discutat astăzi în cursul panelului nostru, ceea ce poate fi numit costul inactivității. Cercetările sunt excluse din acele dezbateri, nu poți înțelege schimbarea sau felul în care lucrurile se întâmplă în propria țară. Putem experimenta o scădere dramatică în numărul de articole. Deci este important să participi în fiecare rundă pentru a obține beneficii complete.

R: Cele mai multe din țările participante sunt situate în vestul Europei, în timp ce multe țări din estul Europei lipsesc. Credeți că Europa își formează o viziune deformată a vieții sale sociale. bazate pe date predominant vestice?

R.F.: Cred că nu o să fiu de acord cu această afirmație. Avem Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Lituania, care au participat la multe runde. Ucraina a participat, Rusia va fi prezentă în următoarea rundă. Cred că au fost goluri și România este un exemplu în acest sens. Dar acest lucru nu înseamnă că Estul Europei este exclus în mod particular. Cred că gap-urile au fost în special în sudul Europei, în mod special în ceea ce privește Italia. Aici avem o problemă specială, deoarece încercăm să aducem Italia înapoi în acest consorțiu.

R: Horizon 2020 încurajează diferite științe să lucreze împreună interdisciplinar, pentru a depăși probleme ale vieții reale. Cum contribuie ESS la acest scop?

R.F.: ESS realizează acest lucru la mai multe niveluri diferite. Mai întâi, coordonează un proiect social de cluster cu celelalte infrastructuri sociale, deci acesta este un nivel. Lucrăm împreună cu Gender and Generation Program, World Value Study, International Social Survey Program, Research Data Alliance, Data Archive Organization in US. Deci am primit prin acest proiect cluster un nou fundament pentru a lucra cu celelalte proiecte cluster, ceea ce reprezintă oportunități globale pentru viitor, lucrăm împreună cu clusterele de mediu și cu clusterele biologice. Lucrăm cu aceste clustere în alte domenii, cum ar fi mediu, biologie, astrologie, fizică. De asemenea pentru utilizarea datelor noastre, lucrăm pe teme cum ar fi schimbarea climatică, ceea ce are în mod evident legături cu acele cerințe științifice. Putem să luăm datele, să le analizăm și să mergem la acele clustere pentru a le analiza împreună. Punem la dispoziție date despre o anumită temă, poate în viitor ESS ERIC ar putea aplica pentru mai multe proiecte în comun cu alte infrastructuri. Sper că aceste colaborări cluster ar putea conduce la mai mult interes în aceste oportunități.

A fost controversată abordarea pe care Horizon 2020 a făcut-o pentru aceste grupuri științifice. Uneori pot fi foarte utile, dar cred că este important în viitor ca ambele posibilități să fie permise, forțând  întotdeauna oamenii să lucreze împreună poate fi contraproductiv.

R: Cum credeți că științele sociale în general ar trebui să contribuie la acest scop?

R.F.: Am menționat sănătatea, am menționat schimbările climatice, utilizarea energiei. Cred că ceea ce este necesar este mai mult un forum pentru lucrări interdisciplinare. Nu știu cum este în universitatea dvs. dar în universitatea mea este destul de rar să se lucreze în aceste proiecte interdisciplinare. Celălalt lucru este că poate ceea ce avem nevoie este un forum pentru discuții la nivel european între clustere. Un lucru care a fost clar pentru mine a fost că infrastructurile de cercetare dau ceva înapoi către societate. Cred că rolul științelor sociale este să examineze cum sunt percepute diferite cerințe științifice.

R: The Romanian Social Data Archive este un consorțiu instituțional inițiat de Universitatea din București. Cum vedeți contribuția Universității din București în procesul ESS?

R.F.: Cred că Romanian Social Data Archive joacă un rol de frunte în reprezentarea în științele sociale din România în forumurile europene, în grupul de lucru al științelor sociale, în infrastructurile de cercetare. Cred că proiecte ca ESS merg mână în mână cu arhivele de date. Dacă se va investi în lucruri cum ar fi European Social Survey, este foarte important de asemenea să existe o infrastructură de date care să stocheze acele date. Este foarte important pentru România să aibă o puternică arhivă de date sociale, care să fie în mod clar legată de rețelele europene mai mari. Cred că Universitatea din București este în mod clar poziționată pentru a juca un rol de frunte nu doar în aceste arhive de date, dar de asemenea în coordonarea altor activități. Este foarte important ca rețelele de cercetare să se bucure de participarea a diferite universități și institute de cercetare din țară, dar întotdeauna este nevoie de cineva care să conducă, și în coordonarea aceasta generală cred că Universitatea din București este bine plasată pentru acest lucru.

R: Vă mulțumim pentru acest interviu.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services