Masa rotundă „Cotele de gen și dimensiunile reprezentării politice. Cum obținem o agendă care să răspundă intereselor femeilor?”, organizată și găzduită de FSPUB

Vineri, 7 iunie 2024, în intervalul orar 18:00–20:00, Centrul pentru Politicile Egalității de Șanse – CPES al Facultății de Științe Politice a Universității din București organizează masa rotundă „Cotele de gen și dimensiunile reprezentării politice. Cum obținem o agendă care să răspundă intereselor femeilor?”.

Masa rotundă este organizată de studentele și studenții anului I ai Masterului „Politicile Egalității de Șanse în context românesc și european”, în cadrul seminarului de mentorat profesional, coordonat de dr. Simona Necula, cadru didactic colaborator la FSPUB, secretar general la Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Științe Sociale – CEREFREA al UB și cercetător științific în cadrul aceluiași centru, unde coordonează axa de cercetare.

Evenimentul se adresează studentelor și studenților, tinerelor cercetătoare și tinerilor cercetători, profesoarelor și profesorilor din Universitatea din București și nu numai.

Moderatoarea evenimentului este Bianca Bălănescu, studentă MPES, iar invitații sunt Andreea Rusu, directoarea executivă a Centrului FILIA din anul 2019, conf. univ. dr. Claudiu Tufiș, cadru didactic la FSPUB, și Tudorina Mihai, doctor în Științe Politice în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București și membră a platformei „Feminism România”.

Participarea la eveniment se face pe baza înscrierii aici.

Mai multe informații despre tema propusă 

De-a lungul celor 35 de ani de democrație românească, prezența femeilor în legislaturi a fost de maximum 20% (2016), cu un minim istoric de 3,8% (1992)^[1].

Pentru că egalitatea de gen este recunoscută ca indice al calității democrației^[2], absența femeilor din legislaturi este o problemă care cere intervenție urgentă, iar un instrument eficient în acest sens sunt cotele de gen.

Legislația românească, cel puțin la nivel formal, are mijloacele pentru a acomoda această măsură afirmativă. Conform Art. 16 din Constituția României, „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.” Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, prin Art. 22, alin. (3), stabilește că ,,Partidele politice au obligația să prevadă în statutele și regulamentele interne acțiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat la nivel de decizie, precum și să asigure reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în propunerea candidaților la alegerile locale, generale și pentru Parlamentul European.” Legile care reglementează desfășurarea alegerilor naționale (Legea 208/2015), locale (Legea 115/2015) și europene (Legea 33/2007), conțin fiecare câte un articol care face atingere la dimensiunea de gen a candidatelor și candidaților, formulat identic: ,,Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe”. În plus, Legea privind finanțarea partidelor (Legea 334/2006), prin Art. 18 alin. (2) prevede: ,,Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.”

Cum această măsură afirmativă nu vizează doar o dimensiune descriptivă a reprezentării (creșterea numărului femeilor din Parlament proporțional cu dimensiunea populației feminine), ajungem rapid să ne întrebăm ce aduce cu sine această creștere și ce ar trebui să ne dorim de la politicienele noastre, abia instalate în scaune tradițional masculine? Mai precis, cum anume se traduc aceste câștiguri cantitative, de reprezentare descriptivă, în planul calitativ, concret, al reprezentării substantive (acțiunile întreprinse de parlamentare pentru a răspunde intereselor și nevoilor femeilor)?

Știm că Indexul Egalității de Gen (2023) plasează România pe ultimul loc între țările membre UE și știm că România este țara cu cea mai mare mortalitate provocată de cancerul de col uterin și cea mai mare rată de mame minore din UE. Femeile românce se confruntă cu fenomenul violenței domestice și de gen, cu pericolele traficului de persoane, cu discriminarea la locul de muncă, dar și cu munca domestică neremunerată, care le revine în mod tradițional – îngrijirea copiilor, bătrânilor sau a gospodăriei.

Este o mai mare participare a femeilor la viața politică pasul esențial pentru rezolvarea acestor probleme structurale? Dacă da, ce rol joacă convingerile feministe în această trecere de la descriptiv la substantiv? În plus, cât de facil este, de fapt, pentru parlamentarele noastre să afișeze atitudini feministe pe o scenă politică monopolizată de către bărbați?

Acestea sunt întrebările de la care vor porni discuția moderatoarea alături de invitatele și invitații reuniunii.

Mai multe informații despre masa rotundă „Cotele de gen și dimensiunile reprezentării politice. Cum obținem o agendă care să răspundă intereselor femeilor?” pot fi consultate aici.