Politici publice în domeniul educațional, formulate de specialiștii UB pornind de la rezultatele studiului TIMSS 2019 pentru România

Politici publice în domeniul educațional, formulate de specialiștii UB pornind de la rezultatele studiului TIMSS 2019 pentru România

Specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București au formulat, pornind de la rezultatele pentru România ale studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019, o serie de politici publice.

De altfel, pornind de la concluziile studiului, specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București au propus, încă de la data momentul lansării rezultatelor TIMSS 2019, o serie de recomandări, structurate pe 5 zone prioritare de acțiune: Echitatea sistemului educațional, Recrutarea, formarea inițială și continuă a profesorilor și serviciile de sprijin educațional, Climatul și mediul de învățare, Experiențele de învățare și interacțiunile din clasă și Infrastructura educațională și resursele.

Textul integral al studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a) poate fi accesat aici, iar o prezentare sintetică a rezultatelor raportului TIMSS 2019 pentru România poate fi accesată aici.

Policy info 1/2022. Diferențe de gen în învățarea matematicii și științelor

Documentul prezintă o analiză a rezultatelor obținute de fetele și băieții participanți la cercetarea din cadrul studiului TIMSS (2019), analiză corelată cu gradul de încredere pe care aceștia o au în forțele proprii atunci când învață matematică sau științe. Scopul analizei este acela de a identifica posibile decalaje de performanță între grupurile de gen diferit incluse în studiu, de a deschide o discuție pentru explorarea surselor de alimentare ale acestora, oferindu-se astfel suport pentru consolidarea învățării tuturor elevilor și reducerea diferențelor.

Conform datelor TIMSS 2019, România se încadrează în grupa țărilor unde există o diferență de gen referitoare la performanțele de la matematică și științe, una favorabilă fetelor. Punctajul obținut de acestea la matematică (487 puncte) este mai mare decât cel obținut de colegii lor de generație (471 puncte). Situația se menține și la științe, unde fetele au obținut un punctaj de 475  puncte, iar băieții au obținut un punctaj de 465 puncte. Această discrepanță nu exista în 2003, de exemplu, când scorurile erau similare, indiferent de genul participanților la studiu.

Concluzii

Pentru a explica mai bine diferențele de performanță dintre băieții și fetele din România, analizele viitoare ar putea să se concentreze pe variabile aflate pe contexte la scară mai mică, comparând grupuri de elevi (de exemplu, clase), caracteristicile profesorilor cu niveluri de competență diferite etc.

Este extrem de important de menționat că problema auto-eficacității este doar o mică parte din puzzle-ul general al diferențelor dintre sexe. Diferențele între băieți și fete sunt multiple și nu toate de natură socio-culturală. De exemplu, teme viitoare de cercetare includ verificarea explicației că diferențele sunt corelate cu varianța de comportament în asumarea riscurilor.

Meseriile STEM sunt percepute ca fiind mai riscante, cu rate de abandon mari (e.g., ingineria) comparativ cu științele sociale, iar prioritizarea meseriilor ar putea fi o expresie a aversiunii față de risc, mai puternic asociată cu genul feminin.

Principalele intervenții aici sunt mai de finețe, ele putând veni mai ales dintr-o abordare coerentă la nivelul proceselor de consiliere școlară și orientare în carieră.

Varianta integrală a documentului Policy info 1/2022. Diferențe de gen în învățarea matematicii și științelor poate fi consultată aici.

Policy info 2/2022. Relația dintre bullying și performanța școlară a elevilor din România

Documentul reprezintă o analiză a felului în care este percepută victimizarea în rândul elevilor români din clasa a VIII-a participanți la studiul TIMSS 2019 și a relației dintre victimizare și performanța școlară. Victimizarea sau bullying-ul este un fenomen tot mai frecvent întâlnit și în societatea românească. Efectele intimidării sau umilirii fizice și/sau verbale, intenționate și repetate a unui elev vulnerabil de către colegii săi se pot manifesta în rezultate psihosociale negative cum ar fi: episoadele depresive, stima de sine scăzută, însingurarea, anxietatea. Amploarea fenomenului variază la nivel internațional, iar consecințele negative ale victimizării asupra performanței școlare nu sunt suficient documentate. Scopul analizei este de a identifica natura relației dintre bullying și performanța școlară și de a secvenția factorii implicați, în scopul de a propune modalități de intervenție adecvate și eficace.

Conform datelor TIMSS 2019, aproximativ 66% dintre elevii români din clasa a VIII-a afirmă că nu au fost niciodată supuși bullying-ului din partea colegilor. Aceste valori încadrează România în ultima parte a celei de a doua treimi, în timp ce în țările din prima treime procentul elevilor care declară că nu au fost victimizați niciodată este de peste 80%. Diferențe se păstrează și în privința victimizării lunare sau săptămânale: sub 4% în cazul țărilor din prima treime și 8% în cazul României. Trebuie menționat că instrumentul cu care au fost culese datele, respectiv scala de victimizare a elevilor din clasa a VIII-a, a fost modificat pentru a surprinde mai bine tendințele actuale din social media și cyber-bullying.

Concluzii

Implicațiile pentru politicile educaționale sunt enorme, existând aici mai multe variante care merită explorate, fiecare cu consecințe diferite pentru posibile intervenții sau pentru politici anti-bullying:

•  Dacă, în sine, caracteristicile de performanță sunt o cauză a bullying-ului, de exemplu, pentru că elevii cu o structură motivațională puternică atrag comportamente agresive ale colegilor din cauza încălcării normelor grupului în ceea ce privește performanța școlară, atunci se pune problema diagnozei climatului specific școlii sau chiar a sistemului general de valori. Performanța vizibilă îi face și pe performeri la fel de vizibili, dar cu riscurile de interacțiune sau de recunoaștere asociate.

•  În condițiile în care nu este evident dacă nu cumva elevii cu deficite de performanță severe sunt expuși, fără știința decidentului, riscului victimizării, se ridică o serie de probleme serioase pentru politicile de incluziune socială axate pe acordarea unei atenții deosebite sprijinirii și încurajării elevilor cu performanțe scăzute, în scopul de a reduce diferențele între elevi. De asemenea, dacă aceste diferențe nu pot fi reduse din motive extreme sau obiective, poate varianta cea mai potrivită ar fi de a nu forța incluziunea, căci cele mai bune intenții ar putea fi acoperite de un eșec dureros pentru toți participanții la procesul educațional.

•  Se identifică nevoia concludentă de a identifica mecanisme și procese prin care elevii cu performanțe foarte ridicate să fie sprijiniți, în aceeași manieră cu cei care manifestă performanțe scăzute, pentru a preîntâmpina cazurile de victimizare de către colegi. Construirea unui climat de sprijin colegial și încurajarea învățării între elevii din aceeași clasă, dar de niveluri de performanță diferite, reprezintă câteva dintre modalitățile prin care „devierea” de la media de performanță (crescută sau scăzută) ar putea să nu reprezinte obiectul bullying-ului, ci o oportunitate de valorificare a învățării colegiale.

•  În sensul unor demersuri educaționale congruente cu nevoile de optimizare a climatului educațional și a formării competențelor personale, în acord cu un set bine definit de valori și atitudini, poate fi considerată accentuarea aspectelor de empatie, implicare socială, reactivitate la nevoile celorlalți, sprijin reciproc și apartenență la grup, ca dimensiuni transversale, pe diferite discipline din curriculum, prin nuanțare și evidențiere a unor tușe specifice în cadrul activităților la clasă. Mai mult, sarcinile în echipă și metodele nonformale pot fi un real suport pentru consolidarea coeziunii de grup și întărirea relațiilor interpersonale.

•  Înțelegerea climatului școlar și a nevoilor concrete de sprijin nu ar trebui să reprezinte un demers sporadic, ci o constantă a armonizării practicilor existente la nivelul fiecărei instituții de învățământ. În acest sens, managerii de școli și cadrele didactice au responsabilitatea de „a lua pulsul” relațiilor interpersonale dintre elevi și a înțelege care sunt cazurile și contextele care pot duce la bullying. Astfel, accentul nu va mai cădea pe soluționare, ci pe prevenire, astfel încât intervențiile să fie mai degrabă concentrate pe formare și sensibilizare, decât pe coerciție și recuperare.

Politicile educaționale, dar și proiectele de dezvoltare ale școlilor ar trebui să conțină în mod explicit activități pentru a diagnostica starea de bine a elevilor și a profesorilor și mai ales intervenții focalizate pe îmbunătățirea calității interacțiunilor.

Varianta integrală a documentului Policy info 2/2022. Relația dintre bullying și performanța școlară a elevilor din România poate fi consultată aici.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services