Prof. univ dr. Raluca-Nicoleta Radu și lect. univ. dr. Manuela Țimbolschi-Preoteasa, cadre didactice la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a UB, au făcut parte din echipa de experți a unui nou studiu academic „Hooked on the Feed: An Analysis of How Facebook, TikTok, and X Shape Information Consumption in Eastern Europe”.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de experți coordonată de Marius Dragomir, Director al Media and Journalism Research Center și Davor Marko, din partea Thomson Foundation.
Studiul academic realizat de Fundația Thomson și Media and Journalism Research Center (MJRC) oferă informații oportune și critice despre modul în care evoluția rapidă a comportamentelor publicului remodelează jurnalismul și consumul de știri în Europa de Est.
Concentrându-se pe Ungaria, România și Polonia, cercetarea evidențiază influența tot mai mare a rețelelor de socializare asupra modului în care cetățenii accesează informațiile, percep credibilitatea jurnalistică și se angajează în viața civică.
Realizat în urma alegerilor prezidențiale anulate din România în 2024 – și înaintea unor alegeri cheie din toate cele trei țări – studiul se bazează pe 82 de interviuri aprofundate cu utilizatori de social media.
Patru studii de caz reprezintă punctul central al cercetării: utilizatorii TikTok din România, utilizatorii Facebook din Ungaria și printre etnicii maghiari din România și utilizatorii X (fostul Twitter) din Polonia. Adoptând o abordare calitativă, centrată pe oameni, studiul examinează nu numai ce consumă oamenii, ci și de ce – și dezvăluie implicațiile acestui consum asupra angajamentului democratic.
Descoperirile cheie prezintă o imagine complexă, cum ar fi că în timp ce rețelele de socializare continuă să domine peisajul informațional, implicarea utilizatorilor este din ce în ce mai superficială. Studiul introduce conceptul de “derulare oarbă” (blind scrolling) pentru a descrie un obicei pasiv, aproape automat de a naviga fără un scop bine definit – observabil în toate grupele de vârstă și educație. Respondenții au raportat, de asemenea, niveluri tot mai mari de oboseală și frustrare față de platformele pe care totuși nu se simt pregătiți să le abandoneze.
Utilizarea platformelor variază: în timp ce TikTok este un favorit printre tinerii români pentru divertisment și conținutul bazat pe influenceri, Facebook servește ca spațiu social cheie în comunitățile maghiare, iar X se dovedește atractiv pentru internauții implicați politic din Polonia prin ecosistemul său rapid și relativ lipsit de reclame.
Poate cel mai izbitor rezultat al studiului este erodarea încrederii în jurnalismul profesionist. Mulți participanți nu se mai bazează pe canalele de știri tradiționale, invocând prejudecăți politice, influența corporativă și acoperirea superficială a acestora. În România, distincția dintre jurnaliști și influenceri este din ce în ce mai neclară, în special pe TikTok, unde non-jurnaliștii acționează adesea ca niște comentatori politici de facto.
Studiul indică drept necesară o tranziție la jurnalismul centrat pe public, acordând prioritate implicării în detrimentul livrării de conținut unidirecțional. De asemenea, subliniază nevoia urgentă de inițiative de educație media pe termen lung și de cadre politice solide pentru a sprijini jurnalismul independent, în special în mediile vulnerabile din punct de vedere politic.
Din echipa proiectului au făcut parte și Raluca Petre, Alexandra Codău, Valentin Vanghelescu și Adrian Anton, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța; Tamás Kiss, de la Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale; Norina Solomon de la Media and Journalism Research Center; Tibor Toro de la Universitatea „Sapientia” din Transilvania; Eva Bognar de la Asociația Media Forum Ungaria, și Michal Glowacki, Jan Manicki, Jacek Mikucki și Filip Świtkowski de la Universitatea din Varșovia, alături de Minna Aslama Horowitz, care a revizuit textul din punct de vedere academic.
Studiul complet este disponibil AICI.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Prelegerea „Urme digitale ale sănătății mentale observate prin analiza conținuturilor de pe rețelele de socializare”, titlul unei prelegeri susținute în cadrul seminarului „Conștiență și cunoaștere – o abordare interdisciplinară”
Cadrele didactice și cercetătorii UB, invitați să facă parte din comisiile tematice ale Conferinței regionale a rectorilor din Europa Centrală și de Est AUF 2024 (C2R-ECO)
Programe de burse pentru cercetători la Institutul Leibniz pentru Studii Est și Sud-Est Europene din Regensburg
Universitatea din București, universitatea cu cel mai mare impact pe indicatori de sustenabilitate din Europa Centrală și de Est
