Doi membri ai comunității academice ai Universității din București, prof. univ. dr. Carmen Mușat de la Facultatea de Litere și prof. univ. dr. Bogdan Ștefănescu, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, au fost desemnați câștigători ai Premiilor Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România pentru anul 2018, la secțiunea „Teorie literară”.
Volumele premiate sunt Frumoasa necunoscută. Literatura și paradoxurile teoriei, Editura Polirom, 2017, și Patrii din cuvinte. O tropologie a discursurilor identității naționale, Editura Universității din București, 2017.
Cartea Frumoasa necunoscută. Literatura și paradoxurile teoriei, semnată de prof. univ. dr. Carmen Mușat este, conform doamnei Dorica Boltaşu-Nicolae, „o sinteză nuanțată și problematizantă a principalelor direcții teoretice și critice ale secolului XX. Aceasta, la fel ca și exegezele sale dedicate romanului românesc publicate la sfârșitul anilor ’90, are meritul de a pune în discuție aspecte complicate și controversate ale receptării critice și culturale, de a oferi în același timp răspunsuri și de a deschide drumuri în acest domeniu. De un rar echilibru teoretic, eseul se dovedește în același timp larg comprehensiv față de contextul în care se dezvoltă actul literar, critic sau teoretic. Excelentă cunoscătoare a bibliografiei teoretice moderne și contemporane, autoarea privește critic toate excesele și orientările reducționiste în materie de analiză literară și de filosofie legată de limbaje culturale. Dincolo de acestea, se desprinde din carte, o idee centrală și un efect al perspectivei din care: teoria nu mai este un teren arid, sec, parazitar, un metadiscurs obositor, complicat, plictisitor chiar; teoria este viața pe care literatura o trăiește în timp”.
Volumul profesorului Bogdan Ștefănescu, Patrii din cuvinte, O tropologie a discursurilor identității naționale, nominalizat și la premiile Observator cultural, este caracterizat de profesoara Noemi Marin, cadru didactic la Florida Atlantic University și președinte al Romanian Studies Association of America, astfel: „volumul își propune să demonteze tabloul simplist al construcției identitare românești îndeobște redus la două variante: modernist-occidentalistă și tradiționalist-autohtonistă. Rezultă o anatomie a discursurilor naționaliste care este verificată și prin trimiteri comparatiste către alte culturi”. La rândul lui, profesorul emerit Radu Surdulescu, de la Universitatea din București, consideră că: „lucrarea este, prin unghiul analizei, o contribuție inedită în peisajul autohton al studiilor naționalismului și ale identităților culturale. Ea invită, prin abordarea interdisciplinară, la o nouă și fertilă deschidere a temei către domenii de investigație diverse: studii culturale, retorica și analiza discursului, istorie, științe politice, antropologie culturală”. Studiu de pionierat în cadrul abordărilor constructiviste ale naționalismului, Patrii din cuvinte, refuză atracția contextualismului și instrumentalismului, preferând să se concentreze pe mecanismele discursive, mai degrabă decât pe elementele conjuncturale prin care se afirmă națiunile moderne. Autorul român revizuiește semnificativ grila de analiză a istoriografiei propusă de Hayden White și o aplică pentru prima dată la studiul tipologic al naționalismului. Rezultă astfel o cartografiere imagologică mai nuanțată a construcțiilor sinelui național, debarasată de binoamele simplificatoare precum civic/etnic, liberal/conservator, tradiționalism/modernism, occidentalism/autohtonism.
