Marți, 24 iunie 2025, Universitatea din București vă invită la conferința “Eric Davidson’s Regulatory Genome and Causality in Gene Regulatory Networks”, susținută de profesorul Sorin Istrail, de la Departamentul de Informatică și Centrul pentru Biologie Moleculară Computațională din cadrul Universității Brown.
Evenimentul va avea loc, începând cu ora 10:00, în Clădirea Administrativă a Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a Universității din București (Șoseaua Cotroceni nr. 32), sala P04.
Persoanele interesate sunt rugate să se înscrie accesând următorul formular.
Conferința, organizată de Facultatea de Matematică și Informatică a UB, Facultatea de Biologie a UB și Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) sub egida Centenarului Solomon Marcus, va fi moderată de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector pentru Cercetare al Universității din București.
Despre eveniment
Prezentarea profesorului Sorin Istrail, bazată pe colaborarea sa de peste 15 ani cu profesorul Eric Davidson, va aborda o serie de probleme legate de contribuțiile informaticii la studiul genomului reglator.
Așa cum arată conferențiarul, colaborarea lor a pornit de la programul inovator dezvoltat de profesorul Davidson, bazat pe rețelele de reglare genică cauzală (GRN), completitudinea sistemului, logica booleană genomică și informația reglatoare codificată genomic. Ca atare, prezentarea va viza atât primele patru întrebări inițiale formulate de Eric Davidson, cât și continuarea firească a acestora, manifestată sub forma a șapte probleme tehnice, rezolvate total sau parțial cu metodele informaticii. În centrul acestora, explică Sorin Istrail, se află conceptul de „cauzalitate”. De altfel, în urma cercetărilor pe care le-au realizat în colaborare, cei doi specialiști au obținut baza de date cisGRN-Lexicon, inferențiată prin cauzalitate, care conține arhitectura cis-reglatoare (CRA) a peste 600 de gene codificatoare de factori de transcripție (TF) și alte gene reglatoare, de la opt specii: om, șoarece, drosofila, fructe de mare, nematod, șobolan, pui și pește zebră. Aceste CRA-uri sunt regiuni reglatoare ale genelor, inferențiate prin cauzalitate, derivate prin metoda experimentală numită „analiză cis-reglatoare” (cunoscută și sub numele de „criteriile Davidson”). În acest program de cercetare, provocările cauzalității pentru informatică apar în două componente: (1) cum să definim structuri de date care să reprezinte datele structurii ADN inferențiate cauzal conform criteriilor Davidson, și cum să definim un sistem software versatil pentru a le găzdui; și (2) cum să identificăm printr-un software automat pentru analiza textului articolele tehnice experimentale care aplică criteriile Davidson la analiza genelor. În continuare, prezentarea va aborda Meta-Analiza cisGRN-Lexicon (Partea I), urmând să se încheie cu o serie de reflecții asupra temelor de epistemologie și filosofie referitoare la rolul cauzalității, logicii și demonstrației în teoria matematică elegantă emergentă și practica genomului reglator.
Așa cum explică profesorul Sorin Istrail, provocarea este să explici ce este „explicația” și să înțelegi ce este „înțelegerea”, atunci când sarcina tehnică este să „demonstrezi” completitudinea cauzalității la nivel de sistem a unei rețele de reglare genică cauzală de 50 de gene. În cadrul modelului GRN boolean Peter-Davidson, „teorema” de completitudine Peter-Davidson oferă un răspuns seminal: Completitudinea cauzalității experimentale a sistemului = Completitudinea predicției exacte computaționale.
Lucrarea este rezultatul cercetărilor pe care Sorin Istrail le-a realizat în colaborare cu Eric Davidson (1937-2015), profesor la California Institute of Technology.
Sorin Istrail este profesor Julie Nguyen Brown de Științe Computaționale și Matematice și fost director al Centrului pentru Biologie Moleculară Computațională din cadrul Universității Brown. Înainte de a se alătura Universității Brown, a fost director senior al Departamentului de Biologie Computațională la Celera Genomics, unde grupul său a jucat un rol central în determinarea secvenței genomului uman. În anul 2000, a rezolvat o problemă de mecanică statistică rămasă mult timp deschisă: soluția negativă (intractabilitatea computațională) a modelului tridimensional Ising pentru fiecare model 3D. Este Profesor Honoris Causa al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Evenimentul se desfășoară în cadrul seminarului „Solomon Marcus”, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, și continuă seria de manifestări consacrate personalității lui Solomon Marcus cu ocazia centenarului din 2025, aniversat de cele 194 de state membre UNESCO.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Universitatea din București, partener al Ciclului de conferințe „Istoria matematicii şi a informaticii în România” organizat de Academia Română cu prilejul Centenarului Marii Uniri de la 1918
Universitatea din București, partener al Ciclului de conferințe „Istoria matematicii şi a informaticii în România” organizat de Academia Română cu prilejul Centenarului Marii Uniri de la 1918
Contribuție a Universității din București într-un studiu despre istoria genomului uman din Sud-Estul Europei, publicat în revista Nature
