„Să cercetezi comunicarea conflictuală în mediul online poate fi mai distractiv decât sună” – Interviu cu Alexandra Popa

„Să cercetezi comunicarea conflictuală în mediul online poate fi mai distractiv decât sună” – Interviu cu Alexandra Popa


Alexandra Popa câștigat, în cadrul celei de-a treia ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cea mai bună disertație”, la categoria Științe Umaniste. Încă de când era studentă în cadrul Facultății de Litere a UB, Alexandra Popa a dezvoltat o adevărată pasiune pentru pragmatică, stilistică și analiza conversației.

După ce și-a finalizat disertația cu o temă de actualitate, „Comunicarea conflictuală – managementul conflictului online pe Facebook”, o cercetare amplă despre interacțiunea între indivizi pe rețeaua de socializare menționată, cu precădere din grupuri nișate, Alexandra s-a înscris la un doctorat la Facultatea de Litere. În paralel cu domeniul cercetării, se preocupă de elevii ei de gimnaziu, cărora le predă Limba și Literatura Română. Le poartă un deosebit respect coordonatoarelor pe care le-a avut la licență și la disertația de masterat, prof. univ. dr. Mihaela-Viorica Constantinescu și prof. univ. dr. Andra Vasilescu. În propunerea pentru Premiile Senatului, cea din urmă a inclus-o pe Alexandra Popa între „primii 5% dintre studenții Facultății de Litere cu preocupări pentru lingvistică”. Despre modul în care se realizează și se gestionează comunicarea conflictuală în mediul online, dar și despre diferențele de gen în relaționarea din cyberspace, ne va vorbi în continuare chiar Alexandra Popa.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a treia ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai bună lucrare de disertație în domeniul Științe Umaniste. Ați fost nominalizată chiar de profesoara care v-a coordonat, prof. univ. dr. Andra Vasilescu, de la Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere a Universității din București. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Alexandra Popa: Acest premiu a venit ca o îndatorare, cu precădere față de doamna profesoară Andra Vasilescu, căreia țin să îi mulțumesc și cu această ocazie. Recunosc, mi-a adus multă satisfacție profesională, e plăcut să vezi cum munca ta se materializează, însă distincția trage după ea obligativitatea de mă ridica la nivelul așteptărilor prin cercetările academice ulterioare. Asta m-a speriat, dar și motivat într-o oarecare măsură.

R.:În recomandarea pentru Premiile Senatului, prof. univ. dr. Andra Vasilescu a scris că dvs. vă situați în primii 5% dintre studenții Facultății de Litere cu preocupări pentru lingvistică. Ce v-a apropiat de acest domeniu? Care sunt acei profesori care v-au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit aceștia la evoluția dumneavoastră profesională și personală?

A.P.:Să o iau cu începutul și respectând „maxima sincerității”, de altfel un concept pragmatic. Mă gândesc că acest interviu ar putea fi citit printre altele și de o Alexandra din anul I de facultate, pentru care bibliografiile sunt obositoare, poate chiar plictisitoare, iar unele seminare interminabile și aș vrea să ajungă la ea mesajul cel mai onest. Este firesc să nu îți placă toate cursurile, să alegi un opțional doar pentru că ai aflat de la colegii mai mari că nu trebuie să treci pe sub „furcile caudine” ca să îl promovezi, că nu e un capăt de lume dacă notele nu te propulsează pe lista bursierilor sau dacă mintea ta refuză cu îndârjire donquijotească gramatica generativă.

Literele s-au aliniat într-o poziție favorabilă mie abia când a venit vremea cursurilor de pragmatică, stilistică și analiza conversației, cursuri la care ideile s-au legat în direcția potrivită, cu totul natural. Domeniul lingvisticii funcționale m-a atras iremediabil. Vedeam cum lumea toată e alcătuită din cuvinte, mă învârteam într-un „Howto do thingswithwords” (J.L. Austin) permanent. Și pentru că nu am putut renunța nici la literatură, mi-am scris lucrarea de licență, sub îndrumarea doamnei profesoare Mihaela-Viorica Constantinescu, în domeniul pragmaticii, respectiv al analizei conversației, cercetând „ezitarea” ca fenomen conversațional  într-un corpus alcătuit din texte dramatice românești,  din diferite epoci literare. Rezultatele muncii nu au întârziat să apară, examenul de licență punându-mă față în față cu niște note incredibile. Cred că acela fost declicul, momentul în care am realizat pe deplin că pot. Cu încrederea la purtător, am ales masteratul de lingvistică, acolo unde mi s-au confirmat toate așteptările. Mi-am continuat pasiunea pentru lingvistica funcțională, de această dată semnând un tratat tacit cu doamna profesoară Andra Vasilescu, pact pe care îl onorăm și la doctorat: dumneaei rigoare, eu perseverență.

R.:Lucrarea dvs. reprezintă un studiu de caz amplu cu privire la modul în care sunt manageriate conflictele pe platforma socială Facebook. Care au fost considerentele pentru alegerea acestei teme? Nu e riscant să analizezi un conflict care poate fi „șters” printr-un simplu „delete”, în ideea că user-ul are control absolut asupra contentului pe care-l generează? 

A.P.:Verba volant, scripta manent: această expresie idiomatică rezumă munca unui cercetător lingvistic. În acest context,adunarea materialului este indispensabil. Din fericire pentru mine, mediul online se comportă ca o adevărată „cutie a Pandorei”. Tema lucrării mele am ales-o în urma unui curs de comunicare interpersonală, predat de doamna profesoară Andra Vasilescu. 

Am început prin a observa mult mai atent comportamentele online ale prietenilor mei din bula Facebook. Ulterior, am extins sfera de interes și m-am „infiltrat” în diferite grupuri ale acestei rețele de socializare pentru a recunoaște anumite pattern-uri privind comunicarea conflictuală. Concluzia? Ori de câte ori există interacțiune între indivizi, este prezent și discursul interpersonal, iar o parte din acest discurs este conflictual. Altfel spus, conflictul există în stare latentă în orice formă de comunicare. Să cercetezi comunicarea conflictuală în mediul online poate fi mai distractiv decât sună.

R.:Care sunt principalele instrumente și resurse pe care le-ați utilizat în realizarea tezei de masterat?

A.P.:Pentru a proba considerațiile finale trasate în urma analizei corpusului, am realizat un sondaj de opinie pe care l-am aplicat unui eșantion de 50 de subiecți. Sondajul este un real instrument de cercetare științifică, rezultatele obținute în urma aplicării acestuia validând sau nu concluziile disertației. Am adăugat acel „sau nu” tocmai pentru că au existat situații în care respondenții au negat implicarea în conflicte online și utilizarea unor acte de vorbire din sfera impoliteții, deși analiza propriilor comportamente manifestate în mediul online îi contrazice. Am pus asta pe seama dorinței subiectului de a promova o imagine socială pozitivă a activității sale din mediul online.

R.:Am vrea să știm dacă unele dintre conflictele virtuale se transferă și în viața reală sau, efectiv, încetează în perimetrul online. Totodată, este adevărat sau nu că internauții devin mult mai incisivi din spatele unui monitor?

A.P.: Faptul că indivizii au capacitatea de a transfera în mediul online comportamente din mediul offline, este un fapt. Nu văd de ce reciproca nu ar fi valabilă. Certitudini nu dețin, am cercetat fenomenul manifestat între granițele cyberspațiului.

A.P.:Da, este adevărat. Pentru că în mediul online exteriorizarea emoțiilor nu este atât de des cenzurată. Acest mediu de comunicare favorizează efectul de dezinhibare, bazat pe tendința indivizilor de a spune lucruri pe care, în mod normal, în mediul offline, nu le-ar considera adecvate. Comunicarea conflictuală din mediul online generează de cele mai multe ori un schimb de mesaje mult mai jignitoare decât în viața reală.

R.:Care sunt, în opinia dvs., cele mai importante concluzii pe care le-a evidențiat lucrarea dvs. cu privire la tema analizată?

A.P.:Câteva, foarte pe scurt, fără o ordine prestabilită. Comportamentul verbal conflictual este modelat de parametri precum gen, vârstă, studii superioare.

În legătură cu parametrul studii superioare există anumite diferențieri: participanții cu studii superioare au dovedit mai multă disponibilitate pentru negociere și mediere decât cei fără studii superioare. Exteriorizarea comportamentului conflictual este mai expresivă în cazul indivizilor fără studii superioare, aceștia folosind de asemenea acte de vorbire cu o mai mare încărcătură expresivă decât cei cu studii superioare. O altă diferență se manifestă la nivelul ironiei, indivizii cu studii superioare au folosit umorul, dovedind mai multă creativitate lexicală.

Interesant este și parametrul gen, rezultând că în interacțiunea verbală conflictuală, femeile sunt mai expresive decât bărbații când vine vorba de insulte, injurii și ironie, ele folosind cele mai multe cuvinte vulgare/ jignitoare. În direcția aceasta am pornit teza de doctorat, mergând pe ideea că bărbații și femeile nu vorbesc una și aceeași limbă. Vreau să semnalez relevanța genului în interacțiunile verbale, ținând seama de nivelul de emancipare al femeii contemporane.

R.:Sigur știți că există și terapii cognitiv-comportamentale prin care psihoterapeuții încearcă să trateze această adicție, precum și aplicații care limitează timpul petrecut pe rețeaua de socializare. Poate fi Facebook-ul și util? În ce fel?

A.P.:Este util, pentru că satisface nevoile de comunicare într-o perioadă în care pare că ne-am mutat viețile pe Facebook.

R.:Cât de activă sunteți dumneavoastră în mediul virtual?

A.P.:Activă sunt, petrec destule ore pe săptămână. Uneori cu folos, adunând material lingvistic sau construind și menținând relații sociale, alteori total neproductiv, dând scroll spre nicăieri.

R.:Ce ne puteți povesti despre traseul dvs. de după finalizarea studiilor masterale? Care sunt cele mai importante proiecte la care lucrați în momentul de față?

A.P.:Acum urmez cursurile Școlii Doctorale a Facultății de Litere. Ghidată de același interes pentru comunicarea conflictuală și teoriile politeții/ impoliteții, mi-am propus să cercetez diferențele de gen în comunicarea conflictuală, prin raportare la formele de manifestare din cyberspace-ul. Preocuparea de a răspunde la întrebările Cum vorbesc femeile? Cum vorbesc bărbații? Cum se realizează comunicarea între genuri? a generat o serie de studii considerate punctul de plecare pentru domeniul cercetării discursului și a genului. În virtutea acestor studii, trebuie semnalată schimbarea de paradigmă din sfera limbajului, așa cum îl modelează cultura contemporană. Astfel că, pe fondul emancipării femeii și al plasării acestora în roluri sociale tipic masculine, se produce o re-structurare a limbajului. Noul raport de putere dintre femei și bărbați, disoluția patriarhatului sau feminismul constituie tot atâtea aspecte care pot influența limbajul și, implicit, construcția socială a genului.

R.:Un număr foarte mare de studenți, masteranzi aleg să își continue studiile în universități prestigioase din Europa și nu numai. Dumneavoastră, în schimb, ați ales, până în acest moment, doar spațiul românesc. Ce v-a motivat să vă aprofundați studiile la Universitatea din București. V-ați gândit și la posibilitatea de a studia în străinătate?

A.P.:Inițial, am ales o facultate din România din considerente financiare. Iar Universitatea din București a fost de departe cea mai bună alegere. Între timp am devenit profesoară, predau limba română elevilor de  gimnaziu față de care simt că am o datorie morală și m-am îndrăgostit de București. Cu toate că nu exclud posibilitatea unei burse în străinătate, pe termen scurt, cred cu tărie că lucrurile bune se ivesc atunci când ești dispus să sacrifici ceva pentru ele, fie chiar și propria persoană.

R.:După părerea dvs., ce credeți că ar mai putea face Universitatea din București pentru a stimula excelența în domeniul cercetării?

A.P.:Cel mai și cel mai important cred că este aspectul financiar. Am colegi străluciți, care din cauza serviciului de zi cu zi, nu se pot dedica total cercetării. De altfel, munca în cercetare în sine nu este foarte bine remunerată. Ar fi ideal să existe mai multe burse, mai multă susținere financiară pentru cei cu adevărat pasionați.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services