În perioada 29 septembrie – 1 octombrie 2020, prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector pentru Proiecte de dezvoltare, Învățare continuă și Infrastructură educațională în cadrul Universității din București, a participat, în calitate de reprezentant al României, la cea de-a 61-a Adunare Generală a Asociației Internaționale pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA).
Pe parcursul celor trei zile de dezbateri, reprezentanții celor peste 80 de țări membre au analizat stadiul actual al studiilor IEA în contextul pandemiei, dar și perspectivele pentru noi studii comparative în anii următori.
O informație importantă pentru România este că marți, 8 decembrie 2020, vor fi lansate rezultatele studiului TIMSS 2019 (clasa a VIII-a), urmate, în prima parte a anului 2021, de un raport național menit să sprijine cu evidențe științifice viitoarele politici educaționale cu impact asupra învățării matematicii și științelor în școală.
Membră în Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale din 2016, când, în cadrul celei de-a 57-a Adunări Generale, Laboratorul de Testare Educațională de la Facultatea de Psihologie și Științele Educație a Universității din București a fost acceptat ca reprezentant al țării noastre, România este unul dintre partenerii strategici ai studiilor IEA, asigurând implementarea proiectelor și respectarea indicatorilor din acestea.
În această calitate, la nivelul României se desfășoară, în prezent, două studii internaționale majore: TIMSS – Trends in International Mathematics and Science Study, clasa a VIII-a și ICCS – International Civic and Citizenship Education Study la vârsta de 13,5 ani. De asemenea, un al treilea studiu, ICILS – International Computer and Information Literacy Study, este în pregătire, urmând să fie lansat în perioada următoare. TIMSS are loc o dată la patru ani, încă din 1995 și analizează comparativ competențele de matematică și fizică în rândul elevilor de clasa a IV – a și clasa a VIII – a.
Ambele studii colectează date prețioase pe baza cărora țările implicate își pot ajusta politicile educaționale. Tocmai de aceea, printre principalele beneficii urmărite de participanți se numără:
– Măsurarea eficienței propriului sistem educațional într-un context global;
– Identificarea lacunelor privind resursele și oportunitățile de învățare;
– Evidențierea punctelor slabe și stimularea reformei curriculum-ului;
– Măsurarea impactului unor noi inițiative educaționale;
– Deprinderea profesorilor cu metodele de evaluare.
Mai multe detalii despre studiile realizate de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale pot fi accesate aici.