Studiu privind sprijinul educațional și lingvistic acordat copiilor, tinerilor și adulților reîntorși din diaspora, coautorat de Universitatea din București

Un Policy brief rezultat din proiectul „Noi profiluri de vorbitori de spaniolă: emigranții întorși și migrația circulară”, prezentat inițial la Universitatea din Heidelberg în luna decembrie 2024

Universitatea din București se află în prim-planul unei importante inițiative de cercetare internațională dedicate sprijinirii reintegrării educaționale, lingvistice și sociale a copiilor români reveniți din diaspora, în special din Spania. Lect. univ. dr. Paul Buzilă, cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a UB, este unul dintre coautorii cercetării „Noi profiluri de vorbitori de spaniolă: emigranții întorși și migrația circulară”, realizată în parteneriat cu Universitatea din Heidelberg, prin Observatorul Limbii Spaniole în Europa și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Lucrarea este semnată de un colectiv de cercetători din care fac parte, alături de lect. univ. dr. Paul Buzilă, Héctor Álvarez Mella și Mariel Elizondo (Universitatea din Heidelberg) și Cristina Bleorțu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), cu sprijinul traducătoarelor Otilia Cramariuc, Crina-Ioana Prodan și Lavinia Seiciuc.

Studiul evidențiază dificultățile de (re)integrare școlară, socială și lingvistică ale tinerilor reveniți, dar și potențialul bilingvismului acestora, o resursă valoroasă ce trebuie susținută și valorificată în politicile publice.

Principalele recomandări ale studiului sunt: crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea competențelor de citire și scriere în limba română, adaptate minorilor reveniți din diaspora, implementarea unor cursuri specifice de limba spaniolă, dedicate menținerii și consolidării competențelor deja dobândite în perioada petrecută în străinătate și certificarea bilingvismului prin programe instituționale, care să recunoască oficial competențele lingvistice ale celor întorși și să le faciliteze accesul la oportunități educaționale și profesionale.

Acestora li se adaugă: formarea cadrelor didactice, astfel încât acestea să fie pregătite să răspundă nevoilor specifice ale elevilor cu profiluri bilingve și să promoveze incluziunea în mediul școlar, sprijin emoțional și integrare socială prin activități extracurriculare și consiliere psihopedagogică, pentru combaterea izolării și a fenomenelor de excludere sau bullying și promovarea limbii spaniole ca resursă strategică în sistemul educațional românesc, în paralel cu valorizarea limbii române în comunitățile românești din diaspora.

Aceste măsuri răspund unui fenomen în creștere – întoarcerea anuală a zeci de mii de români din Spania, dintre care aproximativ 7.000 sunt minori. Cercetările evidențiază faptul că tinerii reveniți se confruntă frecvent cu dificultăți cauzate de lipsa competențelor formale în limba română, precum și cu riscul pierderii abilităților lingvistice în limba spaniolă.

„Bilingvismul nu trebuie tratat ca o problemă, ci ca o oportunitate educațională și profesională. Însă, pentru a fi valorificat, are nevoie de politici publice coerente și de sprijin concret în școală și în societate”, subliniază coordonatorii raportului.

Recomandările formulate vin în sprijinul autorităților educaționale naționale, al cadrelor didactice și al tuturor celor implicați în procesul de (re)integrare a copiilor și tinerilor migranți.

Policy brieful a fost publicat în revista HCIAS Working Papers on Ibero-America și poate fi citit aici. Pentru detalii suplimentare, cei interesați sunt rugați să ia legătura cu oricare dintre autorii studiului.