O lucrare științifică realizată în cadrul Facultății de Geografie a Universității din București și Institutului de Cercetare al UB a captat atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD), autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor și a deșertificării din cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU). Lucrarea este realizată de lect. univ. dr. Remus Prăvălie, cadru didactic la Facultatea de Geografie, și este intitulată „Exploring the multiple land degradation pathways across the planet”. Studiul a fost publicat recent în revistă științifică „Earth-Science Reviews”, una dintre cele mai prestigioase reviste din domeniul Geoștiințelor, după informațiile scientometrice din momentul publicării (Factor de impact 9.7, Scor relativ de influență 5.9, Scor AIS 3.6).
Rezultate obținute în premieră privind identificarea și analiza tuturor proceselor globale de degradare a terenurilor
Plecând de la cele mai cuprinzătoare definiții ale degradării terenurilor oferite de către ONU și investigând informatii științifice cheie în peste 500 de lucrări internaționale relevante, autorul a identificat, în premieră, toate procesele de degradare a terenurilor care se manifestă la diferite scări spațiale ale Globului. Autorul a constatat că în prezent există 17 procese de degradare, care afectează sistemele ecologice, activitățile socio-economice și sistemul climatic, provocând efecte negative imense pe termen mediu și lung pentru echilibrul ecosistemelor, stabilitatea climatică și bunăstarea umană. Cele 17 procese identificate și explorate sunt ariditatea, invaziile biologice, eroziunea costieră, eroziunea hidrică, eroziunea eoliană, poluarea, subsidența terenurilor, alunecările de teren, topirea permafrostului, salinizarea, acidifierea solurilor, pierderea biodiversității din sol, compactarea solurilor, pierderea carbonului organic din sol, impermeabilizarea solului, degradarea vegetației și inundarea terenurilor.
Cinci dintre cele 17 forme de degradare a terenurilor identificate au fost abordate ca procese majore de degradare și investigate în detaliu în această lucrare (ariditatea, eroziunea hidrică, salinizarea, pierderea carbonului organic din sol și degradarea vegetației), pe baza unor analize geostatistice complexe realizate la nivelul tuturor statelor lumii. Autorul a acordat o atenție specială acestor cinci procese, ținând cont de o serie de argumente formulate în lucrare, care au legătură cu amprenta spațială globală a celor cinci procese, disponibilitatea datelor la scară planetară, impactul generat asupra sistemelor arabile, intensitatea efectelor ecologice generate și amplificarea schimbărilor climatice. Aceleași cinci procese au fost investigate într-un studiu anterior coordonat de Remus Prăvălie, care a fost realizat strict la nivelul suprafețelor arabile ale lumii și care a fost remarcat, de asemenea, de către UNCCD. În final, autorul atrage atenția că degradarea terenurilor trebuie să fie o prioritate urgentă în politicile guvernamentale ale statelor lumii, care în prezent dispun de o paletă largă de măsuri (unele relevante fiind explorate în lucrarea recent publicată) pentru a combate rapid, eficient și la scară largă multi-degradarea terenurilor globale.
Rezultatele lucrării au fost promovate de către ONU, prin UNCCD, datorită relevanței teoretice și practice a acestora în cunoașterea și gestiunea degradării terenurilor, una dintre cele mai grave probleme globale de mediu din prezent. Sub aspect teoretic, studiul este important pentru consolidarea conceptului de multi-degradare a terenurilor, dar și pentru promovarea unei perspective unificatoare a degradării terenurilor, o problema care până în prezent a fost studiată într-o manieră restrânsă (ca număr de procese) și izolată (ca interacțiune între procese) în studiile internaționale de specialitate. Din punct de vedere practic, aproape toate procesele identificate și analizate au o importanță majoră pentru cea mai importantă inițiativă a UNCCD, numită Neutralitatea Degradării Terenurilor („Land Degradation Neutrality”), care este concepută să stabilizeze / stopeze degradarea terenurilor și deșertificarea (degradarea terenurilor în prezența aridității) la nivel global.
Despre lect. univ. dr. Remus Prăvălie
De altfel, autorul studiului este implicat în mai multe alte cercetări dedicate problemelor globale ale mediului. Preocupările de cercetare ale lect. univ. dr. Remus Prăvălie sunt interdisciplinare și vizează în special problemele de mediu actuale, complexe și globale, cum ar fi schimbările climatice, degradarea terenurilor, deșertificarea sau poluarea mediului. În același timp, preocupările sale vizează inclusiv soluţiile de combatere a acestor dezechilibre de mediu, care au legătură cu sistemele alternative de energie, gestiunea resurselor naturale sau controlul poluării. Astfel, lect. univ. dr. Remus Prăvălie este autor și coautor a numeroase lucrări dedicate unor probleme de mediu de importanță majoră în context global, care au fost publicate în reviste prestigioase (Cuartila Q1 în Web of Science). Informații succinte despre unele dintre aceste studii pot fi accesate aici.
Unele dintre rezultatele sale științifice au fost diseminate recent și printr-o serie de interviuri acordate posturilor Radio România Cultural și Radio Romania Actualități. Ultimele interviuri acordate acestor posturi au legătură cu Ziua Pământului, Ziua Mediului și Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei.