Universitatea din București a încheiat proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”

Universitatea din București a încheiat proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”

02 mai, 2017 in Actualitate, Știri

Universitatea din București a organizat marți, 25 aprilie 2017, conferința de încheiere a proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”, care a avut ca scop digitizarea tuturor documentelor medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naționale ale României.

În cadrul conferinței au dezbătut asupra importanței proiectului pentru cercetarea istoriei medievale și pentru conservarea patrimoniului cultural: prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Laurențiu Vlad, prorector al Universității din București, dr. Ioan Drăgan, director al Arhivelor Naționale ale României, conf. univ. dr. Florentina Nițu, decanul Facultății de Istorie, conf. univ. dr. Ionuț Costea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, consilier Lorena Popescu din partea Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii și Identității Naționale. În plus, evenimentul s-a bucurat și de prezența partenerilor din Norvegia, reprezentați de Inga Bolstad, director general al Arhivelor Naționale ale Norvegiei și Ole Gausdal, coordonator relații internaționale, precum și de prezența celor doi tineri istorici, drd. Rebeca Dologa și drd. Dorel Țuinea, experți paleografi care au prelucrat mii de documente de-a lungul implementării proiectului, au subliniat importanța proiectului pentru dezvoltarea lor profesională ca istorici și și-au exprimat speranțele lor într-o cunoaștere mai avansată a istoriei medievale prin utilizarea documentelor digitizate în baza de date.

Coordonatorul proiectului, conf. univ. dr. Marius Diaconescu, a prezentat rezultatele proiectului și a mulțumit echipei de proiect, formată în majoritate din tineri – experți paleografi, arhiviști, operatori de scaner și personal administrativ. În plus, acesta a evidențiat și rolul proiectului în dezvoltarea resurselor umane: mai importantă decât baza de date realizată în proiect este resursa umană formată, acești tineri istorici, 10 experți paleografi din București și Cluj-Napoca, care și-au perfecționat cunoștințele de paleografie latină și de istorie medievală și sunt viitorii istorici, care vor studia, cerceta și scrie despre istoria medievală a românilor. Ca manager de proiect a avut încredere în tineri, care la începutul proiectului erau studenți la master sau doctoranzi, și este foarte mulțumit de prestația lor în echipa de proiect.

Proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”, implementat de Universitatea din București în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Arhivele Naționale ale Norvegiei în perioada decembrie 2014 – aprilie 2017, în cadrul Programului PA16/RO12 „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, este primul proiect de anvergură de digitizare a documentelor istorice în România.

În cadrul proiectului au fost descoperite mult mai multe documente decât cele estimate inițial (55.000 în loc de estimarea de 36.000). Astfel, au fost scanate 39.850 unități arhivistice în arhivele centrale și județene, cele mai multe documente fiind la Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale, cu 20.000 unități arhivistice. Prin prelucrarea acestor unități arhivistice rezultă circa 55.000 de documente, datorită copiilor și rezumatelor.

Documentele pot fi cercetate în baza de date www.arhivamedievala.ro, realizată în acest proiect. Există mai multe căi de căutare, după cuvinte cheie, după nume de persoane sau localități, după numele fondului arhivistic, după dată sau interval de timp etc. Baza de date va permite o cunoaștere mai bună a istoriei românilor, ungurilor și a sașilor, dar și a altor populații care au trăit în Evul Mediu în Transilvania, Țara Românească și Moldova: romi, ucraineni, sârbi, greci, bulgari, polonezi etc. Documentele oferă o varietate de informații, de la cele despre istoria politică, economică sau socială, până la cele despre viața cotidiană. De exemplu, preoții sași din Capitlul din Sibiu îl considerau tiran pe Mihai Viteazul când acesta a unit Transilvania cu Țara Românească și erau foarte bucuroși când voievodul român a fost înfrânt la Mirăslău de oștile generalului Basta și ale nobilimii ardelene. Tot referitor la Mihai Viteazul, este interesantă o scrisoare particulară a unui nobil din Transilvania, Gaspar Kornis, care îl numea „principele meu” pe marele voievod.

De asemenea, prin intermediul bazei de date Arhiva Medievală a României, viața cotidiană, în special în orașele săsești Bistrița, Sibiu și Brașov, va putea fi mai bine cunoscută datorită protocoalelor de împărțire a moștenirilor sau a celor de judecată. De exemplu, la Bistrița, un copil orfan era încredințat de către primăria orașului unui meșter pentru creștere, dar trebuia să îi asigure nu doar îmbrăcăminte și hrană, ci și educație la școală, iar averea să o administreze în așa fel încât să i-o predea în întregime la majorat. Sau la moartea tatălui, fiul preia averea, dar cu obligația asumată în scris de a-i asigura mamei văduve o sumă de bani lunară, pe lângă hrană, îmbrăcăminte și adăpost, dar și medicamentele necesare. Un alt caz interesant este în 1600, când preoții sași din Capitlul Sibiu se împotrivesc căsătoriei unei fete, considerată, după înfățișarea ei fizică, de o vârstă mult mai fragedă decât vârsta declarată.

În cadrul proiectului au fost restaurate de către restauratorii Arhivelor Naționale din București și Cluj-Napoca peste 1.000 documente, a căror stare de conservare era precară și prin această intervenție au fost salvate de la distrugere.

Au fost create șapte pagini de internet pentru șapte arhive: Arhivele Naționale Istorice Centrale din București (www.arhivelenationale-centrale.ro), arhivele județene din Cluj-Napoca (www.arhivelenationale-cluj.ro), Brașov (www.arhivelenationale-brasov.ro), Sibiu (www.arhivelenationale-sibiu.ro), Iași (www.arhivelenationale-iasi.ro), Baia Mare (www.arhivelenationale-maramures.ro) și Sfântu Gheorghe (www.arhivelenationale-covasna.ro).

Prin intermediul acestor pagini de internet se asigură o mai bună comunicare între Arhivele Naționale ale României și cetățeni prin diversitatea informațiilor despre serviciile oferite. Totodată, prin secțiunile de Muzeu Virtual și de Istorie locală, Arhivele Naționale ale României contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei locale.

Baza de date www.arhivamedievala.ro este accesibilă gratuit tuturor celor interesați de istorie.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.