Universitatea din București, implicată în proiectul Horizon Europe „CARMINE”, prin Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact – CCMESI al Facultății de Geografie

În perioada 12 – 13 martie 2024 a avut loc la București evenimentul de lansare a proiectului Climate-Resilient Development Pathways in Metropolitan Regions of Europe/ CARMINE, coordonat de Administrația Națională de Meteorologie, la care este parteneră Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact – CCMESI al Facultății de Geografie.

Directorul programului este prof. univ. dr. Sorin Cheval, cadru didactic asociat al Departamentului de Geografie Regională și Mediu al Facultății de Geografie a UB și cercetător la Administrația Națională de Meteorologie.

La eveniment au luat parte reprezentați ai partenerilor din proiect, care s-au reunit atât pentru dezbateri interactive privitoare la conceptele științifice centrale ale proiectului, precum și pentru a identifica cele mai bune practici de implementare a proiectului. Toți participanții și-au exprimat optimismul privind modul în care rezultatele proiectului „CARMINE” pot să contribuie la o Europă mai reziliență climatic pe termen mediu și lung.

„CARMINE” va fi implementat în perioada 2024-2028 de către un consorțiu format din 31 de universități partenere, instituții de cercetare, companii private, instituții publice și organizații internaționale din 11 țări: România, Italia, Grecia, Franța, Spania, Germania, Belgia, Danemarca, Cehia, Marea Britanie, Elveția.

Sprijinirea comunităților metropolitane de a deveni mai reziliente la schimbările climatice

Scopul proiectului „CARMINE” este de a ajuta comunitățile metropolitane să devină mai reziliente la schimbările climatice, prin coproducția de instrumente bazate pe cunoștințe, strategii și planuri de acțiune pentru adaptare și atenuare.

Punctual, proiectul „Carmine” urmărește: să co-creeze și să co-dezvolte servicii de sprijin decizional și linii directoare pentru o reziliență sporită și capacitatea de adaptare, inclusiv avertizare timpurie; să coopereze cu comunitățile locale și metropolitane pentru a dezvolta în comun cadre trans-sectoriale pentru acțiuni de adaptare și atenuare; să furnizeze foi de parcurs bazate pe știință pentru guvernanța climatică pe mai multe niveluri care să sprijine evaluările și planurile locale de adaptare.

Strategia Uniunii Europene de Adaptare la Schimbări Climatice

Realitățile actuale evidențiază o creștere a frecvenței și intensității extremelor climatice și meteorologice asociate cu schimbările climatice, care au o proiecție din ce în ce mai evidentă la nivel local și regional. Aceste schimbări solicită reacții adecvate la nivel local și regional, orientate în primul rând spre adaptarea la schimbările climatice, cu prioritate în zonele metropolitane. De altfel Strategia Uniunii Europene de Adaptare la Schimbări Climatice recunoaște: cunoștințele insuficiente pentru a sprijini luarea deciziilor; deficiențele în implementarea, monitorizarea și raportarea acțiunilor de adaptare la schimbări climatice și întârzierile în implementarea acțiunilor de adaptare.

Zonele metropolitane ale Europei, definite drept aglomerări de cel puțin 250.000 de locuitori, sunt sisteme socio-ecologice foarte eterogene, cu factori de stres multipli și procese care interacționează la diferite niveluri, de la scară locală (municipală) la scară regională (regiuni de dezvoltare). Ele concentrează cea mai mare parte a populației Europei, fiind prin urmare o prioritate de intervenție planificată pentru creșterea rezilienței climatice.

Pentru a construi comunități reziliente climatic, planurile de adaptare la schimbări climatice ale zonelor metropolitane trebuie să fie ghidate de date și modele care surprind procesele și interacțiunile relevante la scări adecvate. Prin urmare, este o nevoie urgentă de producere de date climatice de înaltă rezoluție, care să fie corelate cu variabile socio-ecologice și tehnologice.

Pentru a sprijini comunitățile metropolitane să devină rezistente la climă până în 2030, proiectul investighează impactul schimbărilor climatice la scară locală, studiază răspunsurile și modificările comportamentale ale societății și dezvoltă soluții de adaptare la schimbările climatice.

Proiectul integrează abordări inovative, care îi cresc semnificativ complexitatea:

• Living Labs (LL) real și virtual în fiecare studiu de caz, ca spații deschise care reunesc oameni de știință și diferite categorii de părți interesate pentru a facilita implicarea acestora în procesul de co-proiectare pentru dezvoltarea de soluții de adaptare la schimbările climatice.
• Simulările Digital Twins (DT), ce propun reprezentarea virtuală a sistemelor metropolitane, în scopul promovării și susținerii rezilienței intersectoriale la schimbările climatice și gestionarea riscurilor de dezastre climatice.
• Soluțiile bazate pe natură (NBS), care trebuie să joace un rol mai important în gestionarea utilizării terenurilor și planificarea infrastructurii pentru a reduce costurile, a furniza servicii rezistente la climă și pentru a îmbunătăți reziliența climatică.
• Inteligența artificială (AI), modelarea și învățarea automată (ML), folosite pentru a crește rezoluția modelelor existente prin integrarea factorilor naturali și antropici.
• Lanțuri de simulare, ce presupun co-dezvoltarea, testarea și validarea unui cadru de simulare pe mai multe scări pentru a sprijini evaluarea impactului la scară locală.

Astfel, „CARMINE” pornește de la abordarea detaliată a opt studii de caz, în care se vor stabili Living Labs și se vor analiza riscurile și vulnerabilități climatice, pentru a proiecta împreună instrumente de sprijinire a deciziilor și a propune căi de dezvoltare reziliente climatic. Studiile de caz sunt reprezentate de opt zone metropolitane din 8 țări, cu diverse profiluri socio-economice, tipuri de comunități, vulnerabilități, factori de impact asupra climei și distribuție geografică în Europa: Praga, Leipzig, Funen- Odense, Atena, Barcelona, Bologna, Brașov și Birmingham.

„Proiectul are un nivel de complexitate foarte ridicat, datorat nu doar obiectivelor și metodelor de lucru foarte ambițioase și inovative, ci și de calitatea extrem de ridicată și profilul foarte divers al instituțiilor și cercetătorilor implicați. Faptul că am reușit să câștigăm un astfel de proiect, având drept coordonator o instituție din România, Administrația Națională de Meteorologie, dovedește că am reușit să clădim în timp o imagine pozitivă a cercetării românești în domeniul cercetării schimbărilor climatice” , a punctat prof. univ. dr. Sorin Cheval.

„Ne onorează să fim parte dintr-o echipă care își dorește să contribuie la creșterea accesibilității și utilizării informațiilor științifice în procesele decizionale care au relevanță pentru îmbunătățirea rezilienței climatice a zonelor metropolitane. Experiențele anterioare ale Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact în evaluarea calității documentelor de planificare de mediu, în dezvoltarea participativă de planuri de adaptare la schimbări climatice la nivel local și în promovarea soluțiilor bazate pe natură pentru creșterea rezilienței și sustenabilității orașelor vor fi în mod sigur utile în ecosistemul proiectului Carmine”, a subliniat și prof. univ. dr. Cristian Ioja, responsabil de proiect și cadru didactic la Facultatea de Geografie a UB.

Mai multe informații despre proiectul Climate-Resilient Development Pathways in Metropolitan Regions of Europe/ CARMINE pot fi accesate aici.