Universitatea din București (UB) organizează, în perioada 9 – 12 septembrie 2026, cel mai important forum profesional dedicat cercetării istorice din spațiul românesc, Congresul Național al Istoricilor Români (CNIR), ediția a V-a, cu tema Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”. Evenimentul este organizat de Facultatea de Istorie a Universității din București sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și este afiliat la International Committee of Historical Sciences – ICHS. Congresul reunește, la București, istorici și cercetători din România, Republica Moldova și din străinătate pentru patru zile de mese rotunde, paneluri și o sesiune dedicată prezentării de postere. Evenimentul se desfășoară în limba română, la sediul Facultății de Istorie a Universității din București (Bd. Regina Elisabeta nr. 4 – 12, Sector 1, București).
Conferința debutează miercuri, 9 septembrie 2026 începând cu ora 10:00, în Aula Magna a Facultății de Drept a UB (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36 – 46, Sector 5, București). La eveniment vor participa rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Educației și Cercetării și ai Academiei Române. Printre invitați se regăsesc prof. univ. dr. Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și cercetare și coordonator al Alianței CIVIS în UB, acad. Wilhelm Dancă, vicepreședinte al Academiei Române, și acad. Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române. La deschiderea evenimentului vor participa, de asemenea, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prorectorul UB pentru bugetare și resurse umane și cadru didactic la Facultatea de Istorie a UB, și conf. univ. dr. Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie a UB.
Această ediție a congresului propune o reflecție critică asupra transformărilor care reconfigurează cercetarea, transmiterea cunoașterii istorice și raportarea la surse în lumea contemporană. Programul include peste 70 de secțiuni tematice, care acoperă un spectru cronologic și tematic extins, de la Antichitate până la istoria recentă. Într-un context global marcat de accelerarea tehnologică, dezvoltarea inteligenței artificiale și schimbarea practicilor de lectură, congresul aduce în centrul dezbaterilor dictonul ciceronian „Historia magistra vitae”. Evenimentul își propune să reafirme rolul istoriei ca exercițiu esențial al gândirii critice, capabil să ofere repere adecvate pentru înțelegerea prezentului și anticiparea viitorului.
Pe parcursul celor patru zile, participanții vor aborda teme diverse, printre care se numără istoria digitală și noile instrumente metodologice aplicate cercetării analitice, trecutul recent și memoria regimului comunist, diplomația culturală și identitatea internațională, istoria economică, socială și studiile de gen, pluralismul metodologic și interdisciplinaritatea, prin dezbateri academice care conectează istoria cu științele politice, sociologia, relațiile internaționale, studiile literare și istoria artei.
Congresul beneficiază de sprijinul unor instituții și organizații din domeniul cultural și academic: Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Artă al României, Artexim, Asociația „Istoria din Casă-n Casă”, Art Safari – „New Museum”, Revista Historia, Fundația Culturală „Magazin Istoric”. Evenimentul este susținut de Borsec și Corint, în calitate de sponsori. Detaliile complete despre program și comitetele de organizare sunt disponibile pe site-ul oficial al evenimentului, cnir2026.com.
Postări asemănătoare:
Apel la contribuții pentru al cincilea „Congres Național al Istoricilor Români”, cu tema „Istoriografia secolului XX: Evoluții, provocări și oportunități”
Prof. univ. dr. acad. Mircea Dumitru va susține prelegerea „Reconfigurarea cunoașterii: umanism, interdisciplinaritate și noua infrastructură a secolului XXI” la FSI a UB
Comunitatea FTOUB, invitată la workshop-ul de Studii Patristice «„Părinții Bisericii” și conceptul de „Patrologie” în spațiul cercetării românești, la începutul secolului XXI»
Forumul Global al Democrației la Universitatea din București: 4 zile, 72 de dezbateri, 200 de vorbitori și sute de participanți din toată lumea
