Workshop: Monitorizarea evenimentelor extreme în Sistemul Pământ-Atmosferă, la Facultatea de Geologie și Geofizică a UB

În data de 11 mai 2026, Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București a găzduit workshopul “Monitoring Extreme Events Across the Earth-Atmosphere System”, co-organizat de SGAR, INFP și FGG-UB, dedicat studenților de licență interesați de geofizică, științele atmosferei, hazarduri de mediu și monitorizarea sistemului terestru.

Evenimentul a evidențiat modul în care metodele științifice moderne și sistemele de observație pot fi utilizate pentru monitorizarea și înțelegerea hazardurilor naturale și antropice, cu accent pe transportul atmosferic, detecțiile infrasonice și evaluarea riscurilor de mediu.

Prezentări științifice

Prezentările au fost susținute de cercetători invitați care activează în cadrul Institutului Național pentru Fizica Pământului și au vizat următoarele teme

• Monitoring Natural and Anthropogenic Hazards Using Infrasound Observation (Speaker: Daniela Ghica)

Prezentarea a vizat rolul monitorizării infrasonice în detectarea și analiza evenimentelor extreme, precum erupțiile vulcanice, exploziile, fenomenele meteorologice extreme și alte perturbații atmosferice de mare amploare. De asemenea, au fost evidențiate importanța rețelelor internaționale de monitorizare a surselor de infrasunete și aplicațiile acestora în detectarea hazardurilor, securitatea mediului și verificarea respectării tratatului de interzicere totală a testelor nucleare.

• From Geological Events to the Atmosphere: Modelling Particle Transport During Extreme Events (Speaker: Luminița Mărmureanu)

Această prezentare s-a concentrat asupra modelării dispersiei atmosferice și a transportului particulelor generate în timpul evenimentelor extreme. Studenții au învățat cum sunt utilizate simulările numerice și seturile de date de mediu pentru a înțelege deplasarea aerosolilor și a particulelor radioactive în atmosferă, contribuind astfel la evaluarea riscurilor și la strategiile de răspuns în situații de urgență.

Activitate practică (Hands-On Data Activity)

Partea finală a workshopului a inclus o sesiune practică interactivă dedicată transportului atmosferic al particulelor în timpul evenimentelor radioactive. Studenții au explorat simulări ale norului radioactiv generat de centrala nucleară Fukushima Daiichi care a fost dezafectată ca urmare a valurilor tsunami (11 martie 2011). De asemenea, au analizat traiectoriile particulelor asociate incendiilor recente din Cernobîl provocate de bombardamente în contextul războiului din Ucraina (mai 2026), aceasta prezentând o problema de mediu în care elemente radioacție provenite din arderea arborilor radioactivi poate fi resuspendat și transportat în atmosferă.

Studenții au explorat simulări ale norului radioactiv generat în urma accidentului de la Fukushima Daiichi – Japonia (11 martie 2011), declanșat de cutremurul și valurile tsunami care au afectat centrala nucleară. De asemenea, au analizat traiectoriile particulelor asociate incendiilor recente (mai 2026), din Cernobîl (Exclusion Zone), provocate de bombardamente în contextul războiului din Ucraina evidențiind o problemă de mediu legată de resuspendarea și transportul atmosferic al particulelor radioactive rezultate în urma arderii vegetației. Participanții au utilizat baze de date științifice și instrumente de vizualizare pentru investigarea dispersiei atmosferice în cazul istoric al dezastrului nuclear de la centrala nucleară din Cernobîl, din 26 aprilie 1986.

Activitățile practice au oferit studenților o perspectivă aplicată asupra modului în care modelarea dispersiei atmosferice, analiza traiectoriilor și integrarea datelor de mediu sunt utilizate în monitorizarea hazardurilor, managementul situațiilor de urgență și evaluarea impactului asupra mediului.