În perioada 23 august – 6 septembrie 2023, Universitatea din București a participat, prin Platforma ArchaeoSciences din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB), alături de Muzeul Județean Teleorman șide Școala de Istorie, Arheologie și Religie a Universității din Cardiff (UK), la cercetările desfășurate pe raza localității Poiana (numită în trecut Flămânda) din com. Ciuperceni, jud. Teleorman.
Aceste cercetări s-au desfășurat sub egida „Proiectului-pilot pentru cercetarea interacțiunilor om-fluviu în preistorie (cca. 9000-5000 cal. BC) la Dunărea de Jos” („Prehistoric – c. 9000-5000 cal. BC – human-river interactions in the Lower Danube valley”), derulat de Muzeul Județean Teleorman și Școala de Istorie, Arheologie și Religie a Universității din Cardiff, între anii 2017-2019. Obiectivul principal al acestui acord de colaborare a fost un proiect-pilot care va pune bazele unui potențial viitor proiect de cercetare extins.
Punctul de plecare a fost constituit de cercetările efectuate în anul 2011 pentru întocmirea unui studiu arheologic aferent P.U.G.-ului comunei Ciuperceni, care au condus la identificarea a 26 de situri (notate FLM 001, FLM002, FLM 003 etc.), cu urme de locuire din mai multe epoci (paleolitic, posibil mezolitic, neolitic timpuriu etc.).
Prezentul proiect are la bază un program multidisciplinar ce vizează: cercetări sistematice, prospecțiuni geologice, cartare, realizarea de suporturi GIS, efectuarea de carotaje și de sondaje test.
În acest context, în perioada 23 august – 6 septembrie 2023, au fost vizate zone de la sud-est, nord și sud-vest de Poiana, în special siturile FLM 024, FLM 025 și FLM 015, prin mijloace non-invazive terestre și aeriene.
Echipa implicată în cercetările de teren și laborator a fost alcătuită din cercetători și arheologi de la ICUB (Cristina Covătaru, Adrian Șerbănescu, Cristian Roth), Muzeul Județean Teleorman (Pavel Mirea) și de la Școala de Istorie, Arheologie și Religie a Universității din Cardiff (Stephen Mills).
Dintre metodele de investigație terestre a fost utilizat ERT-ul (tomografie electrică). Investigarea și cartarea stratigrafiei superficiale prin măsurarea rezistivității electrice a solului a avut ca scop identificarea unor posibile orizonturi aluvionare cu conținut ridicat de silex provenit de pe malul sudic al Dunării. Acestea putând fi corelate prin alte metode cu activitate umană din perioada paleolitică sau mezolitică.
Având la dispoziție o serie de platforme și senzori, am desfășurat o analiză, la scară macro, a peisajului înconjurător cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot (UAV). Cartarea aeriană a zonelor de interes s-a realizat cu ajutorul fotogrammetriei aeriene, utilizând o dronă DJI Phantom 4 Pro și a tehnologiei de scanare laser aeriană (LiDAR) cu ajutorul dronei Trinity F90+.
Zonele de interes au fost documentate pentru a obține noi informații cu privire la modificările suferite de peisajul înconjurător, o astfel de analiză putând ghida, în coroborare cu alte metode non-invazive, viitoarele strategii de cercetare arheologică.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Cercetare de teren în sud-estul României, realizată de UB, prin Platforma ArchaeoSciences a ICUB, și Universitatea „Eötvös Loránd” din Ungaria, în cadrul proiectului româno-maghiar DOMINO-CLIMATE
Cultura Cucuteni-Tripolye, subiectul unei noi ediții a ArchaeoSciences Seminars, organizate în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București
UB, prin Platforma ArchaeoSciences din cadrul ICUB, a participat alături de alți parteneri la cercetările arheologice desfășurate într-o așezare paleolitică din zona situl arheologic Gumelnița
O nouă ediție a ArchaeoSciences Seminars, organizată în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București
