Universitatea din București, prin Platforma ArchaeoSciences din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB), în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Direcția de Cultura Oltenița, Universitatea din Kiel, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, și Muzeul Dunării de Jos Călărași a participat anul acesta la cercetările arheologice desfășurate într-o așezare paleolitică din zona situl arheologic Gumelnița (Oltenița, jud. Călărași).
Proiectul, inițiat încă din anul 2017 are ca obiectiv general evaluarea potențialului arheologic al sitului prin abordări interdisciplinare (cercetări de teren, carotaje, prospecțiuni geofizice, colectare prove etc.) cu scopul final de a reconstrui caracteristicile paleo-ambientale și antropice care au modelat locuirea preistorică din zonă.
În anul 2022, surpriza campaniei de cercetare a constant în descoperirea în premieră a unui nivel paleolitic din cadrul necropolei de pe terasa de lângă așezarea eponimă de tip tell Gumelnița–Măgura Gumelnița. Astfel, în campania din acest an, desfășurată în perioada 15 septembrie–22 septembrie 2023, echipele de specialiști și-au concentrat eforturile în cercetarea zonei paleolitice aflat la o adâncime de 2 metri față de nivelul de călcare actual.
În campania curentă echipa de cercetare și-a propus aprofundarea studierii acestui nivel pe o suprafață de 12 m2. Odată ajunși la nivelul paleolitic au fost identificate resturi abundente de debitaj al pieselor de silex, grupate în diverse zone care atestă existența unei tabere sezoniere de prelucrare a obiectelor de silex din Paleoliticul Superior. Datarea obținută cu sprijinul colegilor de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (Facultatea de Știință și Ingineria Mediului) indică o vechime de 18±2 ka BP.
Echipa implicată în cercetările de teren și laborator a fost alcătuită din cercetători și arheologi de la ICUB (Gabriel Popescu, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Cristina Covătaru, Adrian Șerbănescu, Cristian Roth, George Gănescu, Ana Garcia-Vasquez, Aurelien Tafani, Daniel Stoicescu, Valentin Radu, Cătălin Lazăr), Muzeul Municipiului București (Vasile Opriș, Theodor Ignat, Adelina Darie, Vlad Bindea), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile), Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița/ Direcția de Cultura Oltenița (Silviu Cristache, Moise Cosmin), Muzeul Dunării de Jos Călărași (Valentin Parnic), Facultatea de Istorie a Universității din București (Carol Căpiță), Facultatea de Geografie a Universității din București (Laurențiu Țuțuianu, Alfred Vespremeanu-Stroe), Facultatea de Știință și Ingineria Mediului a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (Alida Timar-Gabor, Daniela Constantin).
Procesul de documentare și înregistrare a contextelor arheologice și a materialelor descoperite a fost asigurat prin utilizarea unei metodologii interdisciplinare. Cartarea in situ a materialelor s-a realizat cu ajutorul fotogrammetriei efectuată atât cu ajutorul unui aparat foto DSLR Nikon D780 cât și a unui vehicul aerian fără pilot (UAV) DJI Mavic 2 Pro. Cu o acuratețe și precizie milimetrică, înregistrarea pieselor de silex s-a efectuat cu ajutorul unei stații totale Leica FlexLine TS06. Mai multe date, inclusiv o serie de datări absolute, vor fi publicate după prelucrarea datelor din teren, analiza materialelor litice și a probelor prelevate.