În cel de-al doilea episod al seriei „SKEPSIS”, lect. univ. dr. Ștefania Matei, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și drd. Dragoș Obreja, doctorand al Școlii Doctorale de Sociologie a UB, ne propun o discuție dinamică despre „Prezența postumă a oamenilor de știință în spațiul public”, într-o societate înclinată să își amintească mai mult despre bărbați decât despre femei.
Ce se află în puterea femeilor și ce se află în puterea bărbaților?
La o simplă privire asupra marilor capitale europene, vom vedea că ansamblurile memorialistice sunt compuse, în cea mai mare parte a lor, din statui ale bărbaților. Ca atare, ne întrebăm ce diferențe sunt în ceea ce privește modul în care noi, ca societate, rememorăm viața femeilor și viața bărbaților. Și, mai mult decât atât, de ce este important acest aspect?
De asemenea, localitățile și instituțiile culturale sau educaționale poartă, în marea lor majoritate, denumirea unor bărbați. Totodată, o puternică prezență masculină caracterizează modul în care sunt organizate muzeele, casele memoriale, monumentele istorice, dar și felul în care sunt concepute manualele de istorie sau alte locuri ale memoriei.
Prin urmare, am putea spune că societatea actuală privește lucrurile dintr-o perspectivă patriarhală, chiar și atunci când vine vorba de amintirea oamenilor de știință. Ce ar fi de făcut în această situație și de ce anume ar trebui să ținem cont în momentul în care navigăm în acest spațiu comemorativ?
Ce putem face pentru a nu contribui în mod neintenționat la această vulnerabilizare a femeilor în știință?
Există multiple moduri prin care poate fi valorizată o contribuție științifică, iar lect. univ. dr. Ștefania Matei propune descoperirea multiplelor moduri în care femeile ajung să conteze în lumea științifică, punând mai mult accent pe experiențele și realizările lor, dar și pe impactul pe care l-au avut într-un anumit domeniu. Autoarea susține că trebuie să conștientizăm propria responsabilitate față de formele de memorializare pe care le producem. Astfel, de ce anume ar trebui să ținem cont în momentul în care navigăm în acest spațiu comemorativ?
Cu răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele vine episodul cu numărul 2 al seriei „SKEPSIS”, care poate fi accesat aici:
Lansată în luna octombrie 2023, seria „SKEPSIS” este un proiect care se adresează publicului larg și în care cercetători UB analizează, din punct de vedere sociologic, adevărul științific și scepticismul public privind unele dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Seria va explora structurile profunde care ne influențează felurile de a privi și de a acționa, atunci când la mijloc se află sănătatea, identitatea sau viitorul nostru.
Invitații acestei serii, menită să explice evoluția încrederii și scepticismului privind subiecte de actualitate, sunt profesori, doctoranzi și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Formatul episoadelor include prezentarea temei, urmată de un dialog între moderator și invitat.
Materialele video din această serie sunt realizate de Direcția Comunicare și Relații Publice a UB, iar rezultatele cercetării fac parte din proiectul „SKEPSIS – Fabricarea incertitudinilor privind vaccinarea și schimbarea climatică. Studiu comparativ al legitimării în două discursuri contra-științifice”, implementat în Universitatea din București și finanțat de Ministerul Inovației, Cercetării și Digitalizării, România, PN-III-P4-ID-PCE-2020-1589.
Materialul video cu privire la Prezența postumă a oamenilor de știință în spațiul public a fost filmat la Centrul de Învățare al Universității din București.




