Universitatea din București a organizat vineri, 7 noiembrie 2025, în parteneriat cu Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, masa rotundă „Dezinformarea și inteligența artificială – rolul UE în combaterea acestui fenomen”, un dialog între deputați și reprezentanți ai Parlamentului European, profesori și studenți ai UB, precum și specialiști din societatea civilă.

Evenimentul a fost deschis de prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, care a subliniat importanța cooperării dintre mediul academic și instituțiile europene în înțelegerea provocărilor generate de inteligența artificială și de fenomenul dezinformării, precum și rolul esențial al educației în formarea unei gândiri critice în rândul tinerilor.
„Universitatea din București este o instituție extrem de complexă și diversă, având 20 de facultăți, 37.000 de studenți, 2.500 de angajați, peste 200 de programe de licență și 100 de programe de masterat, iar misiunile noastre sunt educația, cercetarea și responsabilitatea socială. În contextul dezbaterii, pentru noi e esențial ca Universitatea din București să fie cu adevărat autonomă. E important să avem programe de studii, să ne ocupăm de cercetare. Dincolo de acestea, cel mai important este să avem o cultură care să apere libertatea, democrația, echitatea și participarea socială. Aceste lucruri sunt posibile doar dacă în interior universitatea dezbate problemele de actualitate din politică și nu numai”, a punctat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

De asemenea, în deschiderea evenimentului a luat cuvântul și Mădălina Beatrice Mihalache, șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, care a evidențiat angajamentul instituției europene în promovarea dialogului direct cu tinerii, subliniind că evenimente precum UniPE contribuie la o mai bună înțelegere a valorilor și mecanismelor democratice ale Uniunii Europene.
„Știm cu toții că tinerii reprezintă viitorul societății europene și tocmai de aceea este important să intrăm în dialog: pentru feedback și pentru ca grupurile politice să răspundă cât mai bine nevoilor lor. În acest sens, Biroul de Legătură al Parlamentului European a inițiat UniPe. Temele dezbaterii sunt de mare actualitate – dezinformarea și inteligența artificială. Dezinformarea există de multă vreme. Dacă ținem seama de războiul de la granițe, unul hibrid, e cu atât mai important ca Europa să contracareze dezinformarea pentru a-și apăra cetățenii”, a amintit Mădălina Beatrice Mihalache.
Evenimentul a inclus o amplă sesiune de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia studenții au avut ocazia să adreseze invitaților, deputați din Parlamentul European, specialiști ai Universității din București și experți în comunicare, întrebări despre politicile europene în domeniul digital, siguranța informațională și viitorul reglementării inteligenței artificiale în crearea de politici europene cu privire la rolul Uniunii Europene în combaterea FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference).

În acest context, eurodeputații Nicolae Ștefănuță (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) și Dan Barna (Grupul Renew Europe) au discutat despre impactul tehnologiilor emergente asupra proceselor democratice și despre nevoia unor politici europene coerente pentru combaterea dezinformării online.
„Războiul bine-rău, adevăr-minciună există dintotdeauna; astăzi diferă doar instrumentele cu care purtăm acest război. Fiecare generație avea un mijloc de informare pe care îl considera ca fiind de încredere. Ce e important este capacitatea de a ne adapta, atât la nivel social, cât și la nivel individual, astfel încât să nu devenim zombie sociali. Șansa noastră a tuturor de a supraviețui este de a gândi critic, de a fi sceptici până la proba contrarie”, a subliniat eurodeputatul Dan Barna.
„Totul se schimbă cu inteligența artificială. Foarte curând nu vom mai putea face diferența dintre factual și fals, dintre științific și mit, iar denaturarea adevărului va avea efecte devastatoare pe toate planurile – în știință, în politică, în ecologie sau în cel al locurilor de muncă”, a punctat în discursul său eurodeputatul Nicolae Ștefănuță.

Din partea mediului academic, lect. univ. dr. Bogdan Oprea, directorul Departamentului de Jurnalism a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a UB, a oferit o perspectivă aplicată asupra modului în care presa și educația media pot contribui la reducerea răspândirii informațiilor false: „Ca să poți combate dezinformarea, trebuie să ai acces la informații adevărate, la transparență. La FJSC avem un curs despre studiul dezinformării, altul despre studiul manipulării, la care se înscriu în fiecare an foarte mulți studenți.”

La rândul său, Mădălina Voinea, coordonatoarea programului de monitorizare digitală a Expert Forum, a prezentat rezultatele recente ale monitorizării mediului online, subliniind importanța alfabetizării digitale: „Inteligența artificială ne provoacă să fim mai atenți la adevăr și mai responsabili în mediul online”.

În încheiere, Răzvan Szabo, coordonator proiecte în cadrul Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, a prezentat o serie de teme europene de actualitate și oportunități de implicare pentru tinerii interesați de afacerile europene.

Masa rotundă a fost moderată de Eliza Vaș, coordonatoarea Compartimentului Studii a Institutului European din România, și a oferit un cadru deschis pentru dezbatere și reflecție asupra provocărilor actuale din spațiul digital european, contribuind la consolidarea unei culturi a informării corecte și responsabile în rândul tinerilor.



