Cum poate fi regândită relația dintre locuitori și orașul în care trăiesc? Întrebarea revine în atenția societății civile, a specialiștilor și a comunităților academice, într-un context în care calitatea spațiilor urbane devine tot mai importantă pentru viața de zi cu zi.
Un oraș ca o grădină
O astfel de preocupare se regăsește și într-o inițiativă recentă dedicată spațiilor verzi din București. Lect. univ. dr. Alexandra Ilina, cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a UB, alături de Sandra Grecu și Andreea Popescu, au inițiat petiția „Un oraș ca o grădină”, un demers care aduce în discuție nevoia unor spații verzi și a unui spațiu urban mai atent la relația dintre natură, comunitate și calitatea vieții. Printre soluțiile propuse se numără replantarea obligatorie cu specii native pentru fiecare arbore matur tăiat, adoptarea spațiilor verzi de la bloc, precum și crearea mai multor pajiști naturale.
Tema nu este, însă, una nouă pentru inițiatoarea demersului. În urmă cu câțiva ani, conceptul de oraș-grădină a făcut obiectul unui proiect în care Universitatea din București a fost parteneră, prin intermediul CEREFREA Villa Noël, alături de Institutul Cultural Român de la Paris (ICR-Paris).
O perspectivă asupra Bucureștiului de ieri
În 2020, expoziția și albumul „Vatra Luminoasă, modelul orașelor-grădini în București” au readus în atenția publicului acest model urban și valoarea sa pentru istoria orașului. Proiectul a fost realizat sub direcția arhitectului francez Jérémy Vercken de Vreuschmen, iar lect. univ. dr. Alexandra Ilina a reprezentat Universitatea din București în cadrul acestuia.
Vatra Luminoasă oferă și astăzi un exemplu relevant pentru modul în care dezvoltarea urbană poate integra spații verzi. Privit din perspectiva prezentului, modelul orașului-grădină poate deveni astfel atât un obiect de studiu și de recuperare a memoriei urbane, cât și un punct de plecare pentru reflecția asupra orașului contemporan. Mai multe detalii despre acest proiect sunt disponibile aici.
Demersul recent se înscrie astfel într-o preocupare mai largă pentru revigorarea urbană și pentru identificarea unor soluții care pun în centrul dezvoltării orașului nu doar infrastructura, ci și spațiul public, natura, patrimoniul și comunitatea.
Astfel de inițiative pot reprezenta și un prilej de reflecție asupra rolului pe care universitățile îl pot avea în societate: atât prin cercetare și educație, cât și prin dialogul pe care membrii comunității academice îl deschid și îl întrețin cu orașele în care locuiesc.
Postări asemănătoare:
Conferința de Joi cu tema „Patrimoniu și comunitate. Cui folosește un muzeu universitar?”, susținută de conf. univ. dr. Florentina Nițu, cadru didactic la Facultatea de Istorie a UB
130 de companii, peste 6000 de joburi și 10.000 de vizitatori sunt coordonatele unui nou oraș de pe harta României – Orașul Joburilor
Cursuri de integrare în piața muncii, oferite în cadrul programului „București – orașul tinerilor activi pe piața muncii”
Peste 9000 de oportunități de carieră și 160 de companii în primul oraș virtual – Orașul Joburilor, la Angajatori de TOP Virtual
