Vineri, 23 octombrie 2026, în cadrul celei de-a 46-a ediții a Seminarului Geografic Internațional „Dimitrie Cantemir”, desfășurat la Iași, a avut loc workshopul „From Data to Informed Decisions: Governing Climate Resilience in Metropolitan Regions”.
Evenimentul a creat un spațiu de dialog interdisciplinar dedicat uneia dintre provocările majore ale adaptării la schimbările climatice: transformarea datelor și a cunoașterii științifice în decizii, politici și intervenții capabile să crească reziliența orașelor și a regiunilor metropolitane.
Workshopul a fost co-organizat de Cristian Iojă și Mihai Niță, reprezentanți ai Universității din București, Sorin Cheval, reprezentant al Administrației Naționale de Meteorologie, Adina Croitoru, reprezentantă a Universității Babeș-Bolyai, și Lucian Sfîcă, reprezentant al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Evenimentul a propus o abordare integrată a rezilienței climatice, urmărind traseul de la producerea cunoașterii până la implementare prin cinci perspective interconectate: date, modelare, abordări participative, politici și practică.
Amploarea și caracterul interdisciplinar al workshopului au fost reflectate de participarea a 45 de persoane în sală și de cele 23 de lucrări incluse în programul științific. Evenimentul a adus împreună cercetători cu experiență, cercetători postdoctoranzi, doctoranzi și masteranzi din cele patru instituții organizatoare, facilitând inclusiv dialogul între diferite generații academice. Comunității universitare i s-au alăturat experți ai Centrului Național de Cartografie și ai Primăriei Municipiului Iași, care au adus în dezbatere perspective aplicate și instituționale, consolidând legătura dintre cercetare, administrație publică și provocările concrete ale planificării și adaptării climatice urbane și metropolitane.
Un spațiu de dialog între proiecte
O caracteristică importantă a workshopului a fost dialogul dintre proiecte și comunități de cercetare care abordează, din perspective complementare, reziliența climatică, planificarea urbană, participarea, biodiversitatea și soluțiile bazate pe natură.
Experiențele dezvoltate în cadrul CARMINE au fost puse în dialog cu rezultate și abordări din proiecte derulate în Universitatea din București (CitizenPlanning, ReSUREce, UNSEAL, RECOVER, GreenInc, ScienceUs), dar și în instituțiile partenere (SCEWERO, MOBCLIM, Pathways2Resilience, B-CONNECT, CROSSEU și OptFor-EU).
Această diversitate a permis depășirea unei perspective centrate exclusiv pe rezultatele unui singur proiect. Workshopul a devenit astfel un cadru pentru discutarea modului în care diferite proiecte europene și naționale pot genera cunoaștere complementară, schimb de experiență și soluții transferabile, contribuind la răspunsuri mai integrate la provocările adaptării climatice.
De la date și modelare la decizii
Prima parte a workshopului a urmărit fundamentele acțiunilor climatice bazate pe dovezi, pornind de la producerea datelor și continuând cu transformarea acestora în modele, indicatori și evaluări relevante pentru decizie.
Prezentările au abordat teme precum stresul termic urban, observarea Pământului, temperatura suprafeței terenului, modelarea climatică urbană la rezoluție ridicată, evaluarea pagubelor asociate inundațiilor și impacturile bioclimatice.
Dincolo de dimensiunea tehnică, discuția s-a concentrat asupra utilității efective a datelor și modelelor pentru procesele decizionale: Ce rezoluție spațială și temporală este necesară pentru planificare? Cum trebuie comunicată incertitudinea? Cum pot fi prezentate limitele modelelor? Ce rezultate pot fi utilizate efectiv de administrațiile publice?
Pentru CARMINE, aceste întrebări sunt relevante în contextul integrării informațiilor climatice, modelării, Digital Twins și sistemelor integrate de sprijinire a deciziilor în dezvoltarea unor trasee aplicabile pentru creșterea rezilienței metropolitane.
Una dintre concluziile importante ale dialogului a fost că un volum mai mare de date și modele mai sofisticate nu conduc automat la decizii mai bune. Valoarea acestora depinde de relevanța pentru problemele concrete ale orașelor și regiunilor metropolitane și de capacitatea de a transforma rezultatele științifice în informații utile actorilor implicați în luarea deciziilor.
De la participare la impact
O componentă distinctă a workshopului a fost dedicată participării și co-creării, pornind de la o întrebare esențială: Cum putem trece de la consultare la un impact măsurabil al participării? Secțiunea a fost coordonată de prof.univ.dr. Ioan-Cristian Iojă, oferind cadru de discutare a participării nu nu ca un eveniment punctual de consultare, ci ca un proces continuu care conectează cunoașterea, actorii interesați, decizia și implementarea.
În această dezbatere, experiența Brașov Living Lab din cadrul proiectului CARMINE a oferit un exemplu relevant pentru contribuția Universității din București. Prezentarea „From Participation to Impact: Outcomes and Practical Value of the Brașov Living Lab for Climate Resilience and Nature-Based Solutions” a adus în discuție modul în care implicarea actorilor locali poate depăși nivelul consultării, astfel încât cunoașterea și prioritățile acestora să contribuie efectiv la identificarea soluțiilor și la susținerea implementării.
Alte contribuții au extins dialogul către implicarea cetățenilor în planificarea urbană, includerea tinerilor în adaptarea climatică și guvernanța apei, planificarea participativă a parcurilor urbane și utilizarea cunoașterii produse la nivel local.
Un accent particular a fost pus pe implicarea grupurilor vulnerabile și subreprezentate, continuitatea participării și nevoia de a demonstra rezultatele concrete ale proceselor participative.
De la cunoaștere la guvernanță
O a treia direcție majoră a workshopului a vizat condițiile instituționale prin care dovezile științifice și participarea pot contribui la implementarea unor măsuri concrete de adaptare.
Contribuțiile au abordat reziliența climatică și sistemele de avertizare timpurie pentru efectele căldurii asupra sănătății, dimensiunile comportamentale ale tranziției către orașe reziliente, planificarea strategică metropolitană și rolul citizen science în sprijinirea adaptării climatice.
Prezentarea „Empowering Climate Adaptation through Citizen Science Competitions: Lessons from the ScienceUs Experience” a adus o perspectivă suplimentară asupra colaborării între proiecte, evidențiind modul în care citizen science și experimentarea participativă pot completa abordările bazate pe date și modelare.
Discuțiile au arătat că reziliența climatică necesită mai mult decât inovații metodologice izolate. Platformele de date, modelarea, Living Labs, citizen science și instrumentele de politici publice pot avea un impact mai mare atunci când sunt conectate într-un proces coerent de producere, transfer și utilizare a cunoașterii.
Soluțiile bazate pe natură: conectarea cunoașterii cu oamenii și teritoriul
Secțiunea a fost organizată de prof.univ.dr. Mihai-Răzvan Niță, acesta oferind un cadru optim pentru prezentarea de perspective legate de soluțiile bazate pe natură (Nature-based Solutions – NbS).
Prezentările au adus în discuție instrumente pentru dezvoltarea unei naturi urbane reziliente climatic, conexiunile dintre informațiile climatice și deciziile urbane, percepția actorilor asupra riscurilor și acceptării NbS, precum și utilizarea informațiilor privind temperatura urbană pentru fundamentarea planificării infrastructurii verzi.
Accentul s-a deplasat de la identificarea soluțiilor către condițiile necesare implementării acestora: localizarea zonelor prioritare de intervenție, acceptarea socială, integrarea echității de mediu și asigurarea condițiilor instituționale, financiare și de reglementare necesare susținerii pe termen lung a soluțiilor bazate pe natură.
Dialogul final a conectat explicit participarea, politicile publice și soluțiile bazate pe natură, analizând modul în care cunoașterea actorilor locali poate influența politicile și intervențiile spațiale și cum pot inițiativele pilot de succes să fie transferate și integrate în practica curentă.
Reziliența climatică se construiește prin dialog
Workshopul de la Iași a evidențiat un mesaj comun: reziliența climatică a orașelor și regiunilor metropolitane nu poate fi construită separat de către cercetători, administrații sau comunități și nici exclusiv prin date sau dezvoltarea unor modele performante.
Este necesară construirea unor conexiuni între observațiile climatice și modelare, între modele și decizii, între cercetători și administrații publice, între cetățeni și instituții și între proiectele experimentale și politicile pe termen lung.
Prin dialogul dintre CARMINE, SCEWERO, MOBCLIM, CitizenPlanning, ReSUREce, UNSEAL, RECOVER, Pathways2Resilience, GreenInc, B-CONNECT, CROSSEU, OptFor-EU și ScienceUs, evenimentul a demonstrat valoarea spațiilor comune în care metodele, rezultatele și lecțiile învățate pot circula dincolo de limitele individuale ale proiectelor.
Pentru Universitatea din București, implicarea în organizarea workshopului și contribuțiile cercetătorilor săi se înscriu în preocuparea pentru conectarea cercetării științifice cu participarea, guvernanța și implementarea, într-un domeniu în care cooperarea dintre universități, administrații publice, experți și comunități devine esențială.
Discuțiile de la Iași au consolidat astfel o idee simplă, dar importantă: drumul de la date climatice la regiuni metropolitane reziliente nu este unul liniar, ci un proces continuu de dialog între cunoaștere, tehnologie, participare, guvernanță și practică.
Postări asemănătoare:
Brașovul își construiește traseul către reziliența climatică prin proiectul european CARMINE
Conferință internațională organizată la Facultatea de Geografie cu ocazia împlinirii a 120 de ani de învățământ geografic la Universitatea din București
Malcolm Payne, profesor emerit al Universității Metropolitane din Manchester, Doctor Honoris Causa al Universității din București
ICUB vă invită la colocviul „Dimitrie Cantemir – istorie, cultură, patrimoniu”
