Echipa de cercetare coordonată de prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu de la Facultatea de Biologie a Universității din București a câștigat, în cadrul celei de-a treia ediții a Premiilor Senatului Universității din București, premiul pentru proiectul/echipa de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate- Domeniul Științele Vieții și Pământului.
Despre proiectul „Studiul privind evaluarea impactului asupra mediului a construcției și exploatării lucrărilor de amenajare pentru valorificarea potențialului hidroenergetic prin microhidrocentrale amplasate pe cursurile de apă: Capra, Buda, Otic, Izvorul Mircea, Cuca, Cârțișoara, Porumbacu, Sâmbăta, Sebeș – Hotarele, Sebeș – Fântânele, Sebeș – Căciulata, Vistișoara, Dejani, Lupșa, Ucea, Sebeș, Craiului, Sebeșel, Valea Satului, Rânica (Râmna), Viștea și Taia” și provocările din spatele realizării acestuia ne va povesti în continuare prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Geta Rîșnoveanu: Pe de o parte, m-am gândit că este o oportunitate de a atrage atenția comunității academice și societății asupra importanței și implicațiilor practice pe care domeniul „Știința mediului” îl are pentru dezvoltarea sistemelor socio-economice. Adesea, pe plan național, preocupările asociate protecției mediului sunt prezentate simplist sau însoțite de mențiunea că se opun dezvoltării socio-economice. Complexitatea domeniului, dificultatea proiectării și derulării cercetării unor sisteme care sunt structurate și funcționează la scări spațiale mari și sunt supuse acțiunii simultane a unei game largi de stresori care produc efecte întârziate în timp și decalate în spațiu, este încă prea puțin mediatizată și conștientizată. Provocările de a identifica stresorii dominanți în condițiile în care sistemul nu poate fi adus și manipulat în laborator așa cum se întâmplă cu alte sisteme, de a înțelege efectele particulare ale fiecărui stresor și mecanismele prin care acestea se produc, sunt rareori subliniate de mass-media, dar extrem de importante pentru o decizie managerială corectă și eficientă.
Pe de altă parte, am sperat că un premiu obținut pentru această temă ar putea suscita interesul pentru dezbaterea largă, inter- și trans-disciplinară a problematicii asociate construirii și funcționării microhidrocentralelor: Sunt ele necesare și de ce? Ce criterii trebuie să satisfacă construcția și funcționarea lor? Care sunt avantajele economice? Care sunt compromisurile acceptabile de către societate? Cum pot fi reduse efectele lor adverse? Care sunt consecințele unei abordări sectoriale, axate pe un singur tip de servicii ecosistemice? De ce abordarea multicriterială trebuie să devină o practică implicită în procesul decizional?
R: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea marelui premiu pentru „Proiectul de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate”?
G.R.: A fost, fără discuție, o onoare, o bucurie și un stimulent important pentru membrii echipei. Toți cei care concurează o fac cu dorința implicită de a câștiga. A fost totodată un prilej de a reitera în discuțiile și dezbaterile cu colegii, cu studenții, dar și cu partenerii noștri sociali importanța abordării sistemice, a managementului ecosistemic și adaptativ, dar și a riscurilor unei abordări sectoriale, axate doar pe un singur aspect de interes, în cazul de față, producerea de energie „verde”. Deși în ultimele decenii literatura de specialitate clarifică organizarea mediului în sisteme ecologice ierarhizate și interconectate, caracterizate prin interacțiuni complexe și proprietăți noi, emergente, care nu caracterizează părțile componente, folosirea și aplicarea în practică a acestor concepte ridică încă o serie de provocări cu consecințe semnificative pentru dezvoltarea socio-economică pe termen lung.
De asemenea, cred că acest premiu reprezintă o recunoaștere a profesionalismului consorțiului care a fost implicat în realizarea acestui proiect, care pe lângă echipa Departamentului de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate din cadrul Universității din București, a inclus o echipă de cercetători de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, coordonată de doamna Dr. ing. Andreea-Cristina Gălie și una de la EPC Consultanță de Mediu, coordonată de domnul Dr. Ecol. Marius Nistorescu. Pentru mine este cu atât mai relevant faptul că în toate aceste echipe au fost incluși tineri cercetători care își efectuează sau și-au efectuat studiile doctorale în cadrul Școlii de Studii Doctorale în Domeniul Ecologie, precum și absolvenți ai masterului de Managementul Capitalului Natural din cadrul Facultății de Biologie, actualmente angajați ai celor două instituții partenere. Acest fapt a conferit echipei coerență și unitate și a făcut posibilă atingerea obiectivelor proiectului în contextul constrângerilor cu care ne-am confruntat.
R: Considerați că inițiative precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre crearea/ implementarea de noi proiecte?
G.R.: Da. Cred ca e o inițiativă bună care, pe lângă faptul că răspunde unei nevoi umane primordiale, cea de recunoaștere și validare, ne permite să ne cunoaștem mai bine, să înțelegem preocupările altor echipe din universitatea noastră, specificul cercetărilor lor și complementaritatea cu preocupările noastre, astfel încât în intervalul următor să putem fi mai creativi și mai deschiși către asocierea noastră în echipe multidisciplinare care permit abordarea și clarificarea unor aspecte complexe ale mediului și societății. Cred că Universitatea a făcut chiar mai mult decât atât prin faptul că a dezvoltat și asigurat infrastructura instituțională care să faciliteze astfel de colaborări. Mă refer la Institutul de Cercetări al Universității din București, structură instituțională de al cărui sprijin am beneficiat și noi în implementarea acestui proiect.
R: Cum a luat naștere proiectul „Studiul privind evaluarea impactului asupra mediului a construcției și exploatării lucrărilor de amenajare pentru valorificarea potențialului hidroenergetic prin microhidrocentrale amplasate pe cursurile de apă: Capra, Buda, Otic, Izvorul Mircea, Cuca, Cârțișoara, Porumbacu, Sâmbăta, Sebeș – Hotarele, Sebeș – Fântânele, Sebeș – Căciulata, Vistișoara, Dejani, Lupșa, Ucea, Sebeș, Craiului, Sebeșel, Valea Satului, Rânica (Râmna), Viștea și Taia”? Care sunt obiectivele proiectului?
G.R.: Impactul produs asupra mediului de construcția și exploatarea microhidrocentralelor plasate pe cursurile de apă montane din România a intrat în vizorul opiniei publice și a autorităților internaționale încă înainte de 2012, când Comisia Europeană a primit mai multe plângeri cu privire la autorizarea și construirea pe scară largă a acestora. Plângerile respective susțineau că proiectarea și funcționarea microhidrocentralelor în Carpații Meridionali ar încălca cerințele Directivei Cadru Apă și, unele dintre acestea, construite în siturile Natura 2000, nu ar îndeplini cerințele Directivei Habitate. Ca urmare, în 2015, Comisia a trimis României o Notificare formală privind posibila încălcare a legislației europene din domeniul apelor la autorizarea proiectelor de valorificare a potențialului energetic al apelor prin microhidrocentrale – Încălcarea nr. 2015/4036. Este vorba despre alterarea stării ecologice a corpurilor de apă și deteriorarea stării de conservare a habitatelor naturale și habitatelor speciilor pentru care au fost desemnate ariile protejate respective din cauza neaplicării procedurii de evaluare adecvată a impactului. De atunci, României i-au fost trimise oficial mai multe cereri de informații cu privire la aceste aspecte.
Comisia a considerat că răspunsurile primite de la autoritățile române demonstrează deficiențe în evaluarea eventualelor deteriorări care pot apărea ca urmare a construirii și funcționării microhidrocentralelor autorizate. Aceasta deoarece evaluările s-au desfășurat într-o manieră incompletă, nu au acoperit toate elementele calitative necesare și au neglijat efectele cumulative ale proiectelor asupra corpurilor de apă. Ca urmare, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a invitat Guvernul să își prezinte argumentat observațiile cu privire la aspectele notificate sub rezerva dreptului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul nerespectării Tratatului. Acesta este contextul în care Ministerul Apelor a scos la licitație această temă de cercetare.
Scopul proiectului este de a evalua impactul produs de 17 microhidrocentrale, cu 33 de puncte de captare plasate pe cursuri de apă din bazinele hidrografice Argeș-Vedea, Olt, Jiu și Banat asupra stării ecologice a 14 corpuri de apă și asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor naturale de interes conservativ din ariile naturale protejate – Munții Făgăraș, Grădiștea Muncelului-Ciclovina și Munții Țarcu – potențial afectate.
În acest domeniu, preocupările științifice ale partenerilor implicați în consorțiul proiectului sunt vechi și bine cunoscute. Ele vizează atât dezvoltarea metodelor de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă și a stării de conservare a habitatelor naturale, dar și evaluarea impactului diferitor activități umane asupra componentelor capitalului natural. Ideea inițială a constituirii unui consorțiu care să răspundă obiectivelor formulate de Ministerul Apelor aparține în fapt fostei mele doctorande, doamna Marinela Moldoveanu, actualmente șef serviciu în cadrul INHGA, a cărei teză de doctorat s-a axat chiar pe elaborarea și testarea unui set de indici ecologici pentru monitorizarea și evaluarea integrității ecologice a sistemelor lotice. Dată fiind anvergura proiectului și complexitatea problemelor abordate, am realizat împreună că este necesară completarea echipei cu un partener care să aibă experiență mai vastă în aplicarea metodelor de evaluare a impactului și implicarea domnului Marius Nistorescu, fost doctorand al școlii noastre doctorale în domeniul Ecologie, ni s-a părut a fi cea mai bună alegere.
R: Care este conceptul din spatele proiectului și ce principii au stat la baza lui?
G.R.: Proiectul se bazează pe recunoașterea faptului că ecosistemele acvatice reprezintă sisteme complexe capabile nu numai să susțină o bogată diversitate biologică, dar să și furnizeze comunităților umane o gamă largă de servicii ecosistemice, ca de exemplu, furnizarea apei, producția piscicolă, purificarea apei și îndepărtarea excesului de nutrienți, alimentarea acviferelor. Acestea susțin activități economice, ca de exemplu generarea energiei hidroelectrice sau productivitatea agricolă, dar și recreaționale: pescuitul, plimbările, scăldatul. Capacitatea râurilor de munte de a produce energie regenerabilă, a stârnit interesul crescut al Statelor Membre ale UE confruntate cu nevoia ca până la sfârșitul anului 2020 să își dubleze consumul de energie “verde” față de perioada 2005-2011, pentru a răspunde obligațiilor asumate prin acordul de la Kyoto cu privire la modificările climatice. În România au fost autorizate și puse în funcțiune numeroase proiecte de valorificare a potențialului energetic al râurilor prin microhidrocentrale, considerându-se că dimensiunea lor mică, cu putere instalată de maximum 10MW, asociază, implicit, un impact neglijabil asupra mediului. Proiectul nostru pleacă de la premisa că dimensiunea hidrocentralei nu este în mod necesar direct și pozitiv corelată cu nivelul impactului pe care îl poate genera. Impactul asupra mediului poate să se manifeste în forme diferite, să vizeze structuri și funcții diferite ale capitalului natural, să fie condiționat de contextul ecologic și socio-economic local, să apară cu întârziere față de momentul construcției obiectivului economic respectiv, să se cumuleze și să fie potențat de prezența altor obiective și activități economice care sunt deja prezente la nivelul unui corp de apă. De asemenea, am fundamentat abordarea noastră pe recunoașterea clară a dreptului comunităților umane de a avea acces la resursele și serviciile furnizate de ecosisteme, cu condiția unei utilizări raționale, durabile, care să nu afecteze capacitatea sistemului de a le furniza pe termen lung.
R: Care sunt cele mai importante beneficii pe care acest proiect le aduce societății?
G.R.: Importanța proiectului pentru societate rezidă în primul rând în faptul că oferă o evaluare obiectivă – realizată pe baza unei metodologii complexe, care integrează toate componentele de calitate biotice și de suport – a impactului produs de cele 17 microhidrocentrale. Rezultatele sale constituie suport tehnico-științific pentru respectarea „Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene”, inclusiv pentru respectarea „Directivei Cadru Apă” și „Directivei Habitate în România”. De asemenea, rezultatele proiectului susțin autoritățile române în îndeplinirea obligațiilor asumate pentru clasarea cauzei 2015/4036 declanșată de Comisie din cauza unei evaluări insuficiente a impactului microhidrocentralelor asupra corpurilor de apă aferente. Nu în ultimul rând, abordarea conceptuală, metodologia folosită și rezultatele noastre constituie un exemplu de bună practică pentru evaluarea impactului microhidrocentralelor asupra corpurilor de apă, speciilor și habitatelor naturale și pentru autorizarea acestora în viitor.
R: Care sunt principalele provocări cu care v-ați confruntat în implementarea proiectului?
G.R.: Principala provocare cu care ne-am confruntat a fost intervalul de timp foarte scurt pe care l-am avut la dispoziție, care – din cauza procedurilor legale privind contestarea rezultatelor licitațiilor de atribuire a proiectelor de acest tip – s-a redus la numai 10 luni. Acest impediment a făcut ca stările ecologice evaluate de noi să reflecte starea sistemelor respective pe o perioadă limitată de timp, caracterizată de debite mari și foarte mari.
Au existat de asemenea, provocări majore de ordin metodologic. În primul rând, metodologia acceptată și folosită pentru evaluarea impactului asupra mediului se referă la investiții aflate în faza de proiect, evaluarea realizându-se ex ante. Conform acestei metodologii, evaluarea impactului asupra mediului are scop preventiv și trebuie să se realizeze înainte de punerea în practică a unei activități economice, pentru care trebuie să identifice, să prognozeze și să cuantifice modificările pe care le poate produce. Proiectul premiat de Senatul Universității a trebuit să evalueze impactul produs de microhidrocentrale, proiecte care au fost deja implementate și care se află în faza de funcționare de cel puțin 6 ani. Ca urmare, echipa proiectului a trebuit să dezvolte o metodologie originală de evaluare a impactului, care să țină cont de constrângeri suplimentare referitoare la existența datelor din perioada anterioară construcției și punerii în funcțiune a microhidrocentralelor respective. De asemenea, a trebuit să inoveze cu privire la adaptarea și dezvoltarea metodelor actuale pentru evaluarea stării ecologice pe baza faunei piscicole și a elementelor de calitate hidromorfologice.
R: Vorbiți-ne despre evoluția proiectului. Ce rezultate a obținut echipa proiectului până în prezent?
G.R.: În momentul de față, perioada contractuală de implementare a proiectului s-a încheiat și toate obiectivele proiectului au fost atinse.
În cadrul proiectului a fost obținute rezultate complexe, care acoperă o plajă largă, de la evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă și a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ, până la evaluarea și analiza impactului produs de fiecare amenajare hidrotehnică în parte, incluzând impactului cumulat al tuturor activităților economice identificate la nivelul corpurilor de apă care au făcut obiectul studiului. Evaluarea impactului s-a realizat pentru fiecare element al stării ecologice cerut de Directiva Cadru Apă, respectiv elemente biologice, fizico-chimice și hidromorfologice. Au fost identificate și propuse măsuri pentru reducerea efectelor negative asupra stării ecologice a fiecărui corp de apă și asupra stării de conservare a fiecărei specii și habitat în parte, a fost evaluată eficiența lor, a fost cuantificat impactul rezidual și au fost emise recomandări cu caracter general și specific care să asigure implementarea eficientă a măsurilor propuse. Tuturor acestor rezultate li se adaugă metodologia propusă de noi pentru evaluarea ex post a impactului produs de microhidrocentrale.
R: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
G.R.: Eu cred că Universitatea noastră a fost permanent preocupată de stimularea excelenței didactice și de cercetare. Așa cum era de așteptat, am putut sesiza și sesizăm în continuare preocupările echipei manageriale de a întări capacitatea instituțională, de a lărgi spectrul măsurilor de stimulare și de a întări colaborarea internațională. Problematica este complexă, necesită inovare, determinare, dezbatere, sprijin academic și financiar, dar și perfectarea politicii și a instrumentelor de a le pune în practică. Deși parcurgem o etapă dificilă din punct de vedere al contextului socio-economic, cred că Senatul și conducerea universității au încă resurse creative în acest domeniu.
R: Care este mesajul dumneavoastră pentru organizatori?
G.R.: Îi felicit pentru inițiativă și le mulțumesc în numele echipei acestui proiect pentru oportunitățile pe care ni le deschid. Premiile Senatului UB încep să devină o construcție instituțională cunoscută și recunoscută.