În cadrul celei de-a treia Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2019, Alina Ciobanu, studentă la Școala Doctorală de Informatică a Universității din București, a câștigat premiul pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul științele exacte și inginerie.
Lucrarea, intitulată „Probleme de similaritate în lingvistica computațională”, a fost coordonată de prof. dr. habil. Liviu P Dinu de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București și se bazează pe articolele științifice publicate în timpul studiilor doctorale.
Despre provocările din spatele redactării unei lucrări de doctorat, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare ne vorbește chiar Alina Ciobanu.
Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a treia ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științelor Exacte și Inginerie. Ce v-a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?
Alina Ciobanu: Am fost nominalizată la Premiile Senatului Universității din București de către prof. univ. dr. Liviu P. Dinu, conducătorul științific al tezei mele de doctorat, căruia îi mulțumesc pentru încredere și susținere.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
A.C.: Mă bucură și mă onorează atât nominalizarea, cât și obținerea premiului pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științe Exacte și Inginerie. El reprezintă o încununare a muncii din ultimii ani, o încurajare și o recunoaștere a rezultatelor activității de cercetare de pe parcursul studiilor doctorale.
R.: Spuneți-ne mai multe despre lucrarea dvs. de doctorat „Probleme de similaritate în lingvistica computațională” pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba.
A.C.: Teza mea de doctorat abordează tema similarității limbilor naturale cu mijloace computaționale. Am investigat modalități de a măsura similaritatea limbilor, de a identifica în mod automat cuvinte înrudite și de a reconstrui protocuvinte pornind de la limbile moderne. Am tratat problema discriminării între limbi apropiate sau dialecte și am realizat o primă analiză computațională comparativă a dialectelor limbii române. Am propus metode de rezolvare bazate pe învățare automată pentru problemele abordate și am construit seturi de date (disponibile public) pentru evaluarea performanțelor obținute.
R.: Ce v-a determinat să alegeți această temă de cercetare și ce rezultate ați reușit să obțineți?
A.C.: Tema de cercetare a fost propusă de către prof. univ. dr. Liviu P. Dinu. M-a atras și mi-a stârnit curiozitatea din prima clipă, fiind o temă de actualitate, captivantă, cu aplicabilitate largă dar, în anumite privințe, încă la început de drum în abordarea computațională. Dintre rezultatele obținute aș vrea să evidențiez metodele propuse pentru analiza similarității limbilor și pentru identificarea și producerea cuvintelor înrudite, care au fost apreciate și publicate în conferințe de categorie A și A* (EMNLP, COLING, ACL) și metodele propuse pentru identificarea automată a limbilor naturale, care au obținut rezultate bune în competiții internaționale (clasare în top 3 la VarDial@COLING în 2016 și 2018).
R.: Ne puteți spune în ce domenii au aplicabilitate aceste studii și cum anume își pot face ele simțită prezența în viața noastră de zi cu zi?
A.C.: Metodele de identificare și producere a cuvintelor înrudite pot fi aplicate în lingvistica istorică prin dezvoltarea unor unelte pe care experții în domeniu să le folosească în munca lor, pentru a automatiza anumite etape ale procesului de reconstrucție din metoda comparativă (de exemplu, colectarea și procesarea inițială a datelor sau alinierea automată a cuvintelor pe baza unor reguli predefinite sau deduse), pentru a oferi un filtru și noi piste de investigare ce ar putea să nu fie ușor accesibile altfel (de exemplu, identificarea automată a unor șabloane și regularități într-un volum mare de date).
Metodele propuse pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea sistemelor de procesare a limbajului natural folosite în activitățile curente din mediul digital (de exemplu, prin aportul adus de identificarea cuvintelor înrudite în traducerea automată sau prin identificarea automată a limbii în care este scris un text, ca pas preliminar necesar în sistemele multilingve de întrebare-răspuns sau de regăsire a informației).
R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu?
A.C.: Mi-am descoperit pasiunea pentru informatică în timpul liceului, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București. Am urmat apoi studiile Facultății de Matematică și Informatică și mi-am scris lucrarea de licență sub îndrumarea științifică a prof. univ. dr. Ioan Tomescu, ceea ce a fost pentru mine o adevărată bucurie. În timpul studiilor de masterat l-am cunoscut pe prof. univ. dr. Liviu P. Dinu, care mi-a transmis pasiunea sa molipsitoare pentru domeniul lingvisticii computaționale. Sub îndrumarea sa am parcurs primii pași în cercetare și am descoperit o lume fascinantă, lucru pentru care îi sunt foarte recunoscătoare.
R.: Rezultatele obținute de dvs. în cadrul acestui studiu sunt impresionante. Care ar fi următorul pas spre viitor? Plănuiți să continuați o carieră în cercetare sau vă gândiți și la alte opțiuni?
A.C.: Vă mulțumesc pentru apreciere. Următorul pas este să extindem tema de cercetare abordată în teza de doctorat. Avem în continuare idei pe care abia aștept să le punem în practică. Pe lângă cercetare, mă pasionează însă și ingineria software și mi-ar plăcea să îmbin cele două domenii.
R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?
A.C.: Da, consider că astfel de inițiative sunt benefice mediului academic deoarece oferă posibilitatea membrilor Universității să împărtășească rezultatele activității lor didactice și de cercetare, invită la dialog și facilitează dezvoltarea unor colaborări fructuoase.
R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
A.C.: Cred că performanța poate fi încurajată prin continuarea și extinderea acțiunilor inițiate în cadrul Universității din București, prin organizarea de conferințe cu participare internațională (precum conferința Recent Advances in Artificial Intelligence), prin acordarea de burse și granturi de cercetare. Mi-ar plăcea să existe în Universitate posturi axate pe latura de cercetare și posturi axate pe latura didactică.