Ajunsă la ediția cu numărul patru și adresată membrilor comunității academice, studenți, masteranzi, doctoranzi, revista Doc.Eu își propune să discute, în acest număr, conceptul de închisoare, privit ca fenomen istoric, sociologic și psihologic, prin următoarele axe de reflecție:
Literatură și artă – Tema închisorii nu este abordată doar în domeniul ficțiunii, ci și în așa-numita paraliteratură sau literatură de graniță (biografii, memorialistică), în care deținuții politici își povestesc experiențele carcerale. Spre deosebire de documentele oficiale, biografiile și memorialistica îi permit cititorului să pătrundă în intimitatea deținuților, să le înțeleagă angoasele și slăbiciunile și să pătrundă resorturile rezistenței în fața reeducării. Venind înspre zilele noastre, o altă direcție de cercetare ar putea viza reeducarea prin artă și alte activități desfășurate în Secțiile Culturale și Educative, deschise în cadrul penitenciarelor.
Istorie – După instaurarea regimurilor totalitare, viața și moartea prizonierilor sunt organizate și supravegheate cu strictețe: naziștii formează comandouri pentru trierea, gazarea și arderea evreilor. Sovieticii își deportează dușmanii de clasă, foștii soldați sau funcționarii ineficienți ai NKVD-ului în vasta rețea a Gulagului, unde viața se desfășoară conform ritualurilor comuniste. Zek-ului i se cere să lucreze în mine sau în colhozuri pentru a contribui la construirea societății comuniste, iar supraviețuirea lui depinde de abilitatea de a se strecura printre ochiurile rețelei formate din deținuți de drept comun, informatori, gardieni, aparat administrativ. De multe ori, informatorii și gardienii sunt învestiți cu puteri discreționare chiar de oficialități. Posibile direcții de cercetare ar viza anchetele, tortura, rețeaua de informatori, viața în comun, deportarea etc.
Lingvistică – De îndată ce individul este condamnat sau deportat, acesta pătrunde într-un sistem cu reguli proprii și trebuie să învețe argoul deținuților și al gardienilor sau limbajul propagandei oficiale, utilizate pentru cosmetizarea realității. Cercetătorii pot opta pentru analiza argoului închisorilor, a memorialisticii sau a documentelor oficiale.
Psihologie și medicină – Justiția feudală și regimurile totalitare deopotrivă s-au bazat pe tortură și pe eficiența călăilor, care și-au adaptat metodele în funcție de profilul psihologic al victimei: dacă omul orânduirii feudale nu rezista chinurilor fizice și sfârșea prin a mărturisi crime reale sau imaginare, în lagărele naziste tortura se practica mai mult la nivel psihic. Evreilor li se întreținea iluzia supraviețuirii până în pragul camerelor de gazare. În sistemul imaginat de Stalin, gardienii se bucură de o mare libertate, ceea ce îi transformă în adevărați torționari. Prezenta axă își propune să studieze relația victimă-călău care i-a fascinat pe cercetători și a generat experimente de tipul Standford sau fenomenul reeducării.
Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 10 iunie 2019. Articolele, redactate conform normelor revistei vor fi trimise pe adresele articole@doc-eu.com și doc.eu2018@gmail.com. De asemenea, doctoranzii, cercetătorii și profesorii sunt invitați să facă propuneri folosind formularul disponibil aici.
Revista Doc.Eu este o publicație de nișă care se adresează membrilor comunității academice: studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători și profesori. Revista apare bianual și respectă structura publicațiilor academice europene. În fiecare număr există un apel la contribuții pe o temă dată, o secțiune Varia, un spațiu destinat proiectelor de cercetare, interviurilor și cronicilor de carte, dar și o rubrică intitulată La zi în cercetare, unde sunt sintetizate cele mai noi informații din mediul academic. Mai multe detalii cu privire la tema celei de-a patra ediții a revistei “Doc.Eu”, precum și bibliografia orientativă, pot fi accesate aici.