În perioada 22-23 septembrie 2023, Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) al Universității din București, sub patronajul Ambasadei Republicii Italiene la București și cu colaborarea Institutului Italian de Cultură din Bucureşti, a Accademiei di Romania din Roma și a Centrului de Lingvistică Comparată și Cognitivism al FLLS organizează colocviul internațional Traducerea în regimurile totalitare. Aspecte lingvistice, literare şi istorice, dedicat traducerilor în și din limba italiană.
Lucrările organizate în secțiuni paralele se vor desfășura la sediul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a UB din Strada Edgar Quinet (nr. 5-7, sector 1), în intervalul orar 9:00-18:00. Limbile colocviului sunt italiana și engleza.
În deschiderea colocviului, în prezența conducerii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine și a echipei organizatoare, vor lua cuvântul ambasadorul Republicii Italiene în România, Excelența sa domnul Alfredo Durante Mangoni, directorul Institutului Italian de Cultură de la București, doamna Laura Napolitano, precum și prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prorector pentru Bugetare și Resurse umane al Universităţii din Bucureşti.
Cele două conferințe plenare vor fi susținute de profesorul Christopher Rundle, cadru didactic la Universitatea din Bologna, care va vorbi despre Italia fascistă, traduceri, politici de cenzură, piaţa de carte şi propagandă, și de istoricul Cristian Vasile, cercetător științific la Institutul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, care va aborda din perspectivă istoriografică subiectul traducerilor în timpul regimului comunist, sub titlul Agitprop, Cenzură, Comitetul pentru Presă şi Tipărituri.
Echipa de organizatori – formată din conf. univ. dr. Corina Anton, lect. univ. dr. Aurora Firţa-Marin, conf. univ. dr. Anamaria Gebăilă, cadre didactice ale FLLS – propune o manifestare științifică dedicată tuturor celor interesați de fenomenul totalitar, mai cu seamă de modul în care traducerile au fost supuse cenzurii instituționale și autocenzurii activate ca mecanism de apărare împotriva eventualelor repercusiuni din partea autorităților politice care controlau activitățile culturale. Măsurile represive, instituțiile implicate în cenzură, specificul textelor traduse în timpul regimurilor totalitare variază de la un regim totalitar la altul, de la o epocă la alta, de la un spațiu cultural la altul.
În cadrul colocviului, Smaranda Elian, Roberto Merlo, Angela Tarantino şi Zeno Verlato vor prezenta și câteva apariții editoriale importante pentru italienistica din România şi pentru studiile de limbă, literatură şi cultură română din Italia: volumul Leonardo Sciascia. Confessioni di un investigatore de Milly Curcio şi Luigi Tassoni, Rubettino, anul 2023; numărul 35/2022 al Revistei „Romània Orientale”, dedicat memoriei profesorului Marco Cugno şi îngrijit de Dan Octavian Cepraga, Franca Cugno, Roberto Merlo şi Angela Tarantino; volumele cu traduceri ale poeziei Milo de Angelis şi Dinu Flămând prezentate la Festivalul Internaţional de Poezie de la Bucureşti și cele două antologii Pier Paolo Pasolini, Poesie/Poezii și Scrieri despre literatură și artă coordonate de Smaranda Bratu Elian (Editura Tracus Arte, anul 2022).
Colocviul se bucură de colaborarea unui comitet științific format din importanți reprezentanți ai lumii academice și științifice româno-italiene și de prezența a numeroși participanți membrii ai comunității științifice și academice din România, Italia și din alte centre universitare europene: prof. univ. dr. Smaranda Elian de la Universitatea din București; prof. univ. dr. Luisa Valmarin și prof. univ. dr. Angela Tarantino de la Universitatea din Roma „La Sapienza”; prof. univ. dr. Sergio Bozzola și prof. univ. dr. Dan Cepraga de la Universitatea din Padova; prof. univ. dr. Roberto Merlo de la Universitatea din Torino, – cadre didactice care vor prezida secțiuni în cadrul cărora vor interveni colegi de la universitățile din Napoli, Parma, Perugia, Prato, Padova, Pisa, Torino, Roma, Salerno, Varese (Insubria), Anvers, Belgrad, Pola, Praga, Varșovia, Sarajevo, Shkoder, Toruń, Ružomberok, Sarajevo, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara şi Bucureşti.
În România, alături de interzicerea autorilor considerați problematici sau contrari ideologiei regimului, erau preferați în vederea realizării de traduceri scriitorii italieni de stânga, critici la adresa capitalismului, care se ocupau de problematici sociale, de clasa țărănimii și a proletariatului. O altă practică răspândită era epurarea textelor de fragmentele considerate neadecvate. Strategiile puse în practică pentru a contracara interdicțiile variază de la refuzul de a participa la actul cultural și de a publica propriile opere la recurgerea la soluții lingvistice (eufemism, sinonimie, aparat critic orientat politic, eliminarea trimiterilor incomode etc.) și editoriale care să evite cenzura, paratextul fiind instrumentalizat în vederea alinierii la preceptele regimului. Numitorul comun al conferințelor este spațiul cultural italian, majoritatea lucrărilor axându-se pe traducerea de texte din și în limba italiană.
Programul integral al evenimentului poate fi consultat aici.