Joi, 5 iunie 2025, la Facultatea de Filosofie a UB a avut loc o nouă conferință din cadrul seriei VIRAL-D, intitulată „Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare”, și organizată prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie și Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB).
Discuția, moderată de lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB, a avut loc în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a UB (Str. Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6, București).
Conferința a fost susținută de conf. univ. dr. Constantin Vică, prorector UB pentru Internaționalizare și Relații Publice și cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB, și de lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB.
Organizate de Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), conferințele VIRAL-D oferă un spațiu de reflecție critică și dialog deschis asupra provocărilor aduse de rețelele sociale, algoritmi și inteligența artificială.
Conferința „Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare” a pornit de la conceptul de „paranteza Gutenberg” – o ipoteză culturală conform căreia perioada dintre apariția tiparului și începutul erei digitale reprezintă o anomalie istorică în comunicare –, și conf. univ. dr. Constantin Vică a analizat tranziția de la textul liniar și autoritar, la realitatea fragmentată și volatilă a platformelor digitale de astăzi. Dacă în trecut comunicarea era controlată, ierarhică și stabilă, astăzi ne aflăm într-un flux continuu de informații amestecate și conținut efemer.
O altă temă centrală a prelegerii a fost raportul dintre om și tehnologie. Profesorul a descris modul în care tehnologiile digitale actuale – deși prezentate drept mijloace de emancipare, confort și eficiență – sunt, în realitate, tehnologii autoritare. Acestea centralizează decizia, impun reguli fără consultare și transformă utilizatorii în simple terminale. De la algoritmii care controlează ceea ce vedem pe social media, la platformele care determină ce este vizibil și ce este ignorat, toate contribuie la o pierdere a autonomiei personale și a capacității de reacție și gândire critică.
Un concept cheie al conferinței a fost re-oralizarea digitală – revenirea la o formă de comunicare orală, dar mediată de tehnologie, în care meme-urile, clipurile scurte și feed-urile personalizate înlocuiesc argumentul logic cu emoția virală. În această lume, comunicarea nu mai urmează reguli raționale, ci este guvernată de reacții instantanee și stări colective. Această tendință vine cu o pierdere a capacității de a construi și urmări un argument, în favoarea unei gândiri spontane, reactive, marcată de contagiune emoțională.
Pornind de la analogii istorice, precum fricile colective din Evul Mediu – panica provocată de ciuma neagră –, profesorul Constantin Vică a evidențiat fricile contemporane și anume, colapsul climatic, rebeliunea inteligenței artificiale sau războiul informațional. Așa cum mulțimile medievale erau influențate de superstiții, zvonuri și manifestări colective, la fel „mulțimea digitală” de astăzi răspunde prin reacții virale, indignare și polarizare accelerată.
În încheiere, s-a evidențiat necesitatea de dezvoltare a unor tehnici democratice de rezistență, cum ar fi transparența algoritmică, educația media, disciplina digitală și design participativ al platformelor. Acestea sunt câteva dintre soluțiile propuse pentru a contracara vulnerabilitățile psihologice și sociale amplificate de tehnologiile digitale. Într-un peisaj digital în care „hic sunt dracones” – acolo unde harta nu mai știe ce urmează – avem nevoie de o perspectivă critică, de etică și de o reconstrucție a autonomiei în raport cu tehnologia.
La conferința VIRAL-D, Universitatea din București a fost reprezentată de lect. univ. dr. Andrei Mărășoiu, prodecan al Facultății de Filosofie a UB, și asist. univ. dr. Anda Zahiu, membră a Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB.
Despre seria de conferințe VIRAL-D
Seria de conferințe VIRAL-D reprezintă un demers interdisciplinar care investighează modul în care rețelele sociale și algoritmii de inteligență artificială exploatează vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor, generând efecte profunde asupra proceselor democratice și asupra coeziunii sociale.
Într-o perioadă în care platformele online și algoritmii care dau prioritate conținutului viral pot amplifica indignarea morală și potența polarizarea socială, VIRAL-D își propune să identifice resurse științifice, alături de posibile soluții, pentru protejarea integrității democrației și a relevanței discursului public. Rețelele sociale și algoritmii modelează intens viața democratică, acțiunea colectivă și dezbaterea publică, iar VIRAL-D va explora complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online și reliefând consecințele reale asupra democrației.
Participarea a fost deschisă tuturor celor interesați de studiul aplicat, argumentat și științific, al impactului tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale asupra democrației și societății românești: studenți, cercetători, organizații neguvernamentale, jurnaliști etc.
Mai multe informații despre aceste întâlniri pot fi consultate pe paginile de Facebook, Instagram și site-ul CCEA.
Despre Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie
Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, e dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele lor – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council, avataResponsibility, și două proiecte europene Horizon, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației digitale contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
„Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare”, o nouă conferință din seria VIRAL-D la Facultatea de Filosofie a UB
Colocviul internațional „Limbajele puterii în Evul Mediu: texte, mărturii, abordări”
„Resursele on-line și noile tehnologii informatice sunt obligatorii în adaptarea metodelor de predare”– interviu cu conf. univ. dr. Gabriela Osaci-Costache despre site-ul didactic „Cartografie-Topografie”
„Studenții de acum sunt mai pragmatici, mai abili în a mânui noile tehnologii și profesorii trebuie să facă eforturi continue să țină pasul cu dezvoltarea domeniului” – interviu cu prof. univ. dr. Gheorghe Ștefănescu
