La începutul lunii ianuarie 2019, noile descoperiri privind efectul factorilor climatici asupra modului în care se desfășoară procesele ecologice în râuri au fost publicate în revista Science Advance. Articolul Global Patterns and Drivers of Ecosystem Functioning in Rivers and Riparian Zones cuprinde rezultatele obținute în urma cercetărilor complexe întreprinse de o echipă formată din 153 de oameni de știință din 40 de țări, coordonată de domnul Scott Tiegs, profesor de biologie la Universitatea Oakland din Michigan, și sponsorizată de Fundația Științifică Ecuadoriană. Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului Large-scale cellulose-decomposition experiment – CellDex, desfășurat în perioada 2015-2016.
Universitatea din București a contribuit la noile descoperiri prin implicarea directă a doamnei Geta Rîșnoveanu, prof. univ. dr. la Departamentul de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate din cadrul Facultății de Biologie, în activitățile de cercetare. Parte a echipei de cercetare, activitatea științifică a doamnei prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu se remarcă prin preocupările permanente de a decela mecanisme ale proceselor ecologice la scări spațiale mari, fapt evidențiat și prin contribuția sa la lucrarea Continental-Scale Effects of Nutrient Pollution on Stream Ecosystem Functioning, publicată în revista Science în anul 2012.
Rezultatele obținute în urma cercetărilor complexe au evidențiat faptul că factorii climatici, cum ar fi temperatura și umiditatea, influențează ratele de ciclare a carbonului în râuri și zone ripariene. Circuitul carbonului, esențial pentru funcționarea sistemelor ecologice la diferite scări spațiale, influențează semnificativ populațiile și rețelele trofice locale, dar și climatul global. Deși sistemele ecologice reprezentate de râuri și zonele ripariene asociate lor joacă un rol semnificativ în circuitul global al carbonului, prin reglarea ratelor de descompunere și a transportului materiei organice către mări și oceane, modul în care ratele de descompunere variază de la un râu la altul este puțin cunoscut și înțeles.
Spre deosebire de majoritatea studiilor anterioare privind circuitul carbonului la nivelul sistemelor ecologice reprezentate de pârâuri și râuri, metodologia din acest studiu a fost identică în toate locațiile. Cercetarea a utilizat o abordare experimentală în teren, standardizată și ușor de implementat, care a permis participarea unui număr mare de cercetători făcând posibilă derularea experimentelor pe toate continentele și cuantificarea ratelor de descompunere a materiei organice în peste 500 de râuri de pe tot globul.
Pe lângă furnizarea de cunoștințe fundamentale despre modul în care funcționează râurile și zonele lor ripariene, lucrarea furnizează date de bază care vor permite cercetătorilor să stabilească un nivel de referință pentru cuantificarea impactului activităților umane asupra funcționării ecosistemelor la scară globală. În contextul în care factorii climatici care guvernează ratele de descompunere a materiei organice din râuri și zone ripariene sunt din ce în ce mai afectați de activitățile umane, rezultatele obținute capătă o relevanță sporită deoarece vor permite cercetătorilor să evalueze în viitor, la scară largă, efectele impactului antropic crescând și răspunsurile sistemelor ecologice la încălzirea globală și la alte dimensiuni ale schimbărilor climatice globale.
Articolul Global Patterns and Drivers of Ecosystem Functioning in Rivers and Riparian Zones poate fi consultat integral aici.
Postări asemănătoare:
Contribuție a Universității din București într-un studiu despre istoria genomului uman din Sud-Estul Europei, publicat în revista Nature
Workshop dedicat factorilor interesați din regiunea de dezvoltare București-Ilfov pentru dezbaterea metodelor de implementare a planului de acțiune la Universitatea din București
Cercetători ai Universității din București au introdus noțiunea de „organisme virtuale adaptative”, obținând un model compozițional pentru a conecta sistemele hardware și software complexe
Profesorul William S. Keeton, cadru didactic la Universitatea din Vermont și director al Laboratorului de dinamică a carbonului din cadrul aceleiași universități, Profesor Honoris Causa al Universității din București
