fbpx

Cercetători ai Universității din București au introdus noțiunea de „organisme virtuale adaptative”, obținând un model compozițional pentru a conecta sistemele hardware și software complexe

Cercetători ai Universității din București au introdus noțiunea de „organisme virtuale adaptative”, obținând un model compozițional pentru a conecta sistemele hardware și software complexe


Relația dintre o structură și funcția pe care o îndeplinește a fost și va rămâne un subiect de interes în numeroase domenii, inclusiv în informatică (hardware vs. software), biologie (organ vs. funcționalitate), psihologie (corp vs. minte) și arhitectură (design vs. funcționalitate). Astfel, cercetătorii de la Universitatea din București au investigat relația dintre hardware și software în informatică, cu precădere în contextul roboticii, inteligenței artificiale, hardware-ului pentru inteligența artificială, sistemelor auto-adaptative, modelelor pentru Internet of Things (IoT), sistemelor Cyber-Fizice (CPS) și a altor tehnologii recente.
Modelul dezvoltat recent de cercetătorii de la Universitatea din București, Ciprian Păduraru și Gheorghe Ștefănescu, din cadrul Departamentului de Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică, introduce  noțiunea de „organism virtual” (OV) care se află undeva între agenții hardware ușor reconfigurabili și agenții software abstracți, inteligenți și adaptativi.
Contribuția principală a celor doi cercetători este introducerea conceptului de „organism virtual adaptativ”, cu o structură care reflectă capacitățile hardware și execută funcții de nivel inferior, implementând astfel cerințele software. Practic, modelul permite conectarea structurii unui sistem cu partea sa funcțională, creând cadrul necesar dezvoltării unor soluții atât pentru cei care doresc interconectarea agenților hardware/fizici (de exemplu, roboți care lucrează împreună pentru a crea o punte), cât și a celor software (de exemplu, conectarea unor elemente de software în cloud). Modelul dezvoltat este unul compozițional în spațiu (permite organismelor virtuale să se agrege în organisme mai mari) și în timp (permite organismelor virtuale să obțină funcționalități compuse).
De asemenea, cercetătorii au ilustrat, în cadrul studiului, conceptul de „organism virtual” utilizând  trei organisme virtuale, cu grade sporite de complexitate: un colector de tip arbore, o celulă cu ramificații pentru alimentare și un grup de celule de alimentare conectate. Totodată, aceștia au testat beneficiile reconfigurărilor, prin implementarea un simulator pentru organismele de colectare tip arbore. Rezultatele obținute au arătat faptul că, în mediile dinamice, structurile reconfigurabile sunt mai potrivite decât structurile fixe.
În derularea studiului, cercetătorii au arătat cum se poate folosi Agapia (un limbaj de programare interactiv, paralel, dezvoltat în studiile anterioare, în care fluxul de date și cel de control pot fi combinate liber) pentru a obține implementări rapide pentru simularea obiectelor virtuale. Mai multe informații despre limbajul de programare Agapia pot fi consultate aici.
Studiul realizat de cercetătorii Ciprian Păduraru și Gheorghe Ștefănescu a fost pre-publicat în arXiv și poate fi accesat aici. Studiul a atras atenția specialiștilor din domeniu, iar revista Tech Xplore – Technology and Engineering News a realizat un articol de promovare a ideilor și rezultatelor obținute. Astfel, descoperirile cercetătorilor de la Universitatea din București ocupă primul loc în topul Secțiunii de Software și, la publicare, a fost inclus în Top news of the 5th week – Science News, Physics, Technology News.
Mai multe despre obiectele virtuale adaptative și despre studiu ne vor vorbi în continuare cercetătorii Ciprian Păduraru și Gheorghe Ștefănescu.
Reporter: Ne puteți explica ce sunt aceste obiecte virtuale și ce beneficii ne aduc / ne pot aduce ele?
Gheorghe Ștefănescu: Organismele virtuale pot fi gândite ca niște programe distribuite, de tip dataflow, reconfigurabile, în care structura 2D a nodurilor de calcul este controlată de limbaje regulate 2D. Prin reconfigurare, sistemul trece dintr-o configurație în altă configurație a aceluiași limbaj. Două beneficii pe care le pot aduce „organismele virtuale” sunt: decuplarea funcționalității de optimizare (programatorul specifică funcționalitatea de bază, urmând ca mecanismele de reconfigurare să producă programe eficiente pentru acele funcționalități) și creșterea inter-operativității între sisteme hardware distribuite și sisteme software distribuite.
R: Cum ne va afecta introducerea acestor noi metode, a organismelor virtuale adaptative, în tehnologiile pe care le folosim zilnic (programe, aplicații pentru smartphone etc.)? Ar putea să ne modifice obiceiurile zilnice?
Ciprian Păduraru: În viitor, aplicarea conceptelor de „organisme virtuale” ar putea produce o conectivitate superioară între aplicațiile de tip client și cele ce folosesc microservicii distribuite în cloud. Spre exemplu, ar putea conecta automat conținutul recomandat de streamingul video de pe telefon către resurse pe care user-ul le poate accesa mai ușor în funcție de locație / recomandare.
R: Petrecem din ce în ce mai mult timp utilizând tehnologii performante, majoritatea bazate pe inteligența artificială. Credeți că inteligența artificială ne poate face viața mai ușoară sau mai dificilă?
C.P.: Inteligența artificială ne poate face viața mai ușoară în general, pentru că ne va ajuta să luăm decizii mai informate, bazate pe experiențe anterioare adunate în timp, nu impulsiv. Vom beneficia de aceste avantaje în foarte multe domenii de activitate, incluzând aici medicina, siguranța traficului sau optimizarea timpului propriu.
R: Puteți face o analogie cu un alt domeniu sau puteți da un exemplu pentru nespecialiști care să explice cum funcționează modelul dezvoltat în cadrul studiului și organismele virtuale adaptative?
G.Ș.: Pe partea de hardware, dacă este să găsim o analogie din lumea fizică, cel mai bun exemplu ar fi creierul, în care reconfigurarea neuronilor asigură formarea de noi conexiuni, ceea ce dă plasticitate creierului. Organismele virtuale pot captura aceste structuri, dar și structuri superioare de specificare a proceselor cognitive, psihice. Maparea organismelor virtuale de nivel superior pe cele de nivel inferior poate fi analoagă cu mecanismele complicate și puțin cunoscute, prin care concepte cognitive superioare se pot corela cu activitatea creierului.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services