Despre lumea socială a schimbării climatice, cu prof. univ. dr. Cosima Rughiniș și conf. univ. dr. Ștefania Matei

În episodul numărul IX al seriei „SKEPSIS”, prof. univ. dr. Cosima Rughiniș și conf. univ. dr. Ștefania Matei, cadre didactice la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, ne propun o discuție sociologică despre lumea socială a schimbării climatice, un subiect controversat și un domeniu de cercetare foarte activ. 

Oamenii sunt interesați să descopere riscurile pe care schimbarea climatică le ridică pentru viața de zi cu zi, precum și soluțiile pe care le au la îndemână, fiecare în parte, dar și împreună. 

În ciuda unui consens larg în mediul științific, subiectul rămâne puternic disputat social și politic. Astfel, care sunt rădăcinile acestei controverse, printr-o lentilă sociologică? Privind mai aproape, cum putem înțelege specificul societății românești în imaginarul social al schimbării climatice? 

La nivel individual, care este realitatea socială a vieții de zi cu zi? Prof. univ. dr. Cosima Rughiniș explică o serie practici, des întâlnite în societățile europene, precum și în cele capitaliste și consumeriste, printre care se numără: consumul de plastic, fast fashion, consumul de carne de vacă, precum și transportul cu avionul, cu mașina.

În ce constă controversa privind schimbarea climatică?

La prima vedere, controversa pare o divergență de opinii, de păreri privind realitatea schimbării climatice sau, mai degrabă, cauzele ei. De fapt, sociologic vorbind, este o divergență de realități sociale. Spre exemplu, societatea noastră se bazează atât de profund pe consumul de petrol și pe consumerism, încât stilul nostru de viață și organizarea vieții cotidiene contrazice, fără să ne dăm seama, ideea de schimbare climatică. Suntem sceptici fără voie prin felul în care trăim, prin normele sociale de consum pe care le interiorizăm. Chiar dacă, la nivel rațional, acceptăm realitatea și urgența schimbării climatice, societatea ne împinge, adesea, să ne comportăm ca și cum încălzirea globală și riscurile asociate nu sunt atât de importante. 

Episodul cu numărul IX al seriei „SKEPSIS” poate fi accesat aici

Ce înseamnă lumea socială a crizei climatice? Cum diferă de lumea socială cotidiană, în care trăim?

Lumea în care trăim este stratificată în funcție de geografie și, mai ales, de avere. Impactul dezastrelor și degradării climatice îi lovește și îi va lovi mai ales pe cei mai săraci, mai puțin capabili să fugă din calea sectelor sau caniculelor, mai puțin capabili să se ascundă și să se protejeze. 

În practică, fiecare fracțiune de grad pe care omenirea o economisește aduce o diferență majoră în impactul asupra vieților noastre și a generațiilor următoare Așadar, cum putem răspunde schimbării climatice? Care este specificul României privind criza climatică?

Cosima Rughiniș este profesoară în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. În cadrul acestei facultăți, predă cursuri despre modul în care clasificările sociale contribuie la construcția realității. Interesele sale de cercetare includ atât aspecte ce țin de formarea reprezentărilor de gen și vârstă în spațiul public, cât și de formarea anumitor modele culturale în medii dintre cele mai variate, de la software social și jocuri digitale până la romane grafice și manuale școlare. Mai multe detalii despre Cosima Rughiniș sunt disponibile aici.

Lansată în luna octombrie 2023, seria „SKEPSIS” este un proiect care se adresează publicului larg și în care cercetători UB analizează, din punct de vedere sociologic, adevărul științific și scepticismul public privind unele dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Seria va explora structurile profunde care ne influențează felurile de a privi și de a acționa, atunci când la mijloc se află sănătatea, identitatea sau viitorul nostru.

Invitații acestei serii, menită să explice evoluția încrederii și scepticismului privind subiecte de actualitate, sunt profesori, doctoranzi și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București. 

Formatul episoadelor include prezentarea temei, urmată de un dialog între moderator și invitat. 

Materialele video din această serie sunt realizate de Direcția Comunicare și Relații Publice a UB, iar rezultatele cercetării  fac parte din proiectul „SKEPSIS – Fabricarea incertitudinilor privind vaccinarea și schimbarea climatică. Studiu comparativ al legitimării în două discursuri contra-științifice”, implementat în Universitatea din București și finanțat de Ministerul Inovației, Cercetării și Digitalizării, România, PN-III-P4-ID-PCE-2020-1589. Materialul video despre acceptarea, ezitarea și respingerea vaccinării a fost filmat în Grădina Botanică a Universității din București.