În perioada mai – decembrie 2024, Universitatea din București, în parteneriat cu Academia Română, Banca Națională a României și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, organizează o serie de evenimente menite lansării unei dezbateri naționale privind proiectul național-statal-cultural român în secolul XXI.
La centenarul publicării Istoriei civilizației române moderne, de Eugen Lovinescu – lucrare fundamentală a culturii române și un reper nu doar intelectual, ci și ideologic – ieșită de sub tipar în anul 1924 (volumul I, anul 1925 – volumul II), participanții vor aduce în discuție nu doar tezele și teoriile lovinesciene, ci și întregul set de teorii, perspective și abordări alternative sau complementare care au fost dezvoltate și discutate în sfera culturală, intelectuală și academică românească în ultimii o sută de ani.
Luând ca reper tezele și ideile avansate de Lovinescu, precum și de întreaga pleiadă de gânditori români care s-au aplecat din unghiuri complementare sau opuse asupra fenomenelor discutate și teoretizate de acesta în influenta sa lucrare, proiectul presupune organizarea pe parcursul a opt luni a trei evenimente publice care vor include prelegeri, mese rotunde și prezentări de lucrări și dezbateri ale cercetătorilor, profesorilor, intelectualilor și publiciștilor români, axate pe un set de teme și un program de lucru care vor fi anunțate public pentru fiecare eveniment în parte, în cursul lunilor următoare. Astfel, reprezentanți din mediul academic, intelectual și publicistic românesc sunt invitați să discute, evalueze, reconsidere, redefinească și elaboreze marile teze și teme ale acestei perene dezbateri naționale.
Selectarea participanților contribuitori va avea loc prin două mecanisme: invitație directă și anunț public pentru depunere de lucrări (call for papers) pentru fiecare dintre evenimentele în cauză. În perioada următoare vor urma anunțuri publice vizând fiecare dintre aceste evenimente în parte.
Evenimentele vor fi deschise publicului larg.
O inițiativă care are două obiective majore
Prin acest demers, inițiativa urmărește să aducă o contribuție dublă: pe de o parte, la relansarea și revigorarea demersurilor de cercetare și contribuție academică și intelectuală, la înțelegerea istoriei, naturii și identității societății și statului românesc în lumea contemporană.
Pe de altă parte, proiectul își propune să contribuie în mod direct la modul în care discursul public și dezbaterea publică în România abordează problemele majore cu care se confruntă din punct de vedere practic societatea română de azi și statul român contemporan, în noile circumstanțe istorice ale secolului XXI.
„Inițiatorii acestui demers speră că acesta va contribui la consolidarea dialogului cultural și academic în România, oferind o platformă pentru diseminarea ideilor și promovarea discuțiilor critice și constructive, dincolo de clivajele doctrinare, ideologice sau politice.”

Teoria sincronismului, eșafodaj teoretic și ideologic al lucrării semnate de Lovinescu
Istoria civilizației române moderne, de Eugen Lovinescu, dezvoltă o teorie și o analiză a fenomenului de sincronizare cu valorile culturale și modelele instituționale occidentale. Mai mult, în mod implicit, ea creează un cadru pentru o analiză comparativă și critică a influențelor și schimbărilor aduse de contactul cu civilizația occidentală – reacții, contrareacții, delimitări, sinteze, alternative și clivaje – oferind astfel posibilitatea dezvoltării unei perspective cuprinzătoare asupra evoluției culturale a proiectului național-statal-cultural român în secolele XIX și XX. Altfel spus, lucrarea oferă cadrul organizării, în jurul tezelor sale, a parametrilor întregii dezbateri naționale cu privire la proiectul și fenomenul național românesc, o dezbatere la care au contribuit major gânditori precum C. D. Gherea, T. Maiorescu, C. Stere, S. Zeletin, M. Manoilescu, V. Mădgearu, D. Gusti, L. Pătrășcanu etc.

