„Din cei aproape 160 de ani de existență ai UB, o treime o reprezintă vârsta acestei publicații” – asist. univ. dr. Oana Șerban, redactor-șef adjunct al celei mai bune reviste din domeniul Științele Umaniste

Revistă Analele Universității din București

 

Publicat pe 15 septembrie 2020 in Interviuri Laureații Premiilor Senatului UB, Actualitate, Cercetare, International, Interviuri și reportaje, Știri

„Din cei aproape 160 de ani de existență ai UB, o treime o reprezintă vârsta acestei publicații” – asist. univ. dr. Oana Șerban, redactor-șef adjunct al celei mai bune reviste din domeniul Științele Umaniste

În cadrul celei de-a treia Gale a Premiilor Senatului Universităţii din Bucureşti, revista The Annals of the University of Bucharest, PhilosophySeries a primit premiul pentru cea mai bună revistă din domeniul Științele Umaniste.

Evaluată și recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), revista științifică The Annals of the University of Bucharest, PhilosophySeries este editată de Universitatea din București începând cu anul 1952,  fiind în prezent una dintre puținele reviste din România cu factor de impact în domeniul filosofiei și al disciplinelor conexe.

În cele ce urmează, asist. univ. dr. Oana Șerban, redactor-șef adjunct al publicației și cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București, ne va vorbi despre importanța și impactul contribuțiilor științifice în domeniul filosofiei în societatea actuală, precum și despre provocările procesului editorial.

Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București și ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Oana Șerban: Din cei aproape 160 de ani de existență ai Universității din București, o treime o reprezintă vârsta acestei reviste. E un proiect editorial care rămâne fidel valorilor instituției noastre – virtute et sapientia – nu doar prin prisma profilului tematic al revistei, care satisface diferite areale filosofice, dar mai ales în lumina notorietății și dedicației autorilor publicați, intelectuali ai spațiului public românesc și occidental. Și-atunci, 50 de ani de tradiție editorială reprezintă un argument viabil pentru a legitima propunerea noastră în cadrul acestei competiții.

Prin urmare, am analizat în cadrul colectivului de redacție toate șansele revistei noastre pentru a primi recunoașterea Universității din București pentru impactul acestei publicații la nivelul domeniului științelor umaniste. Factorul de vizibilitate internaţională a revistei reprezintă un criteriu semnificativ pentru validarea propunerii înaintată spre evaluare în cadrul acestei secţiuni a Premiilor Senatului. Revista The Annals of the University of Bucharest, PhilosophySeries este indexată în șase baze de date internaţionale, şi anume EBSCOhost, Philosopher’s Index with Full Text, ERIH PLUS, CEEOL, DOAJ, ESCI, şi este în curs de evaluare pentru indexarea în baza de date ISI THOMSON REUTERS.

În plus, există un gir academic important al acestei reviste, venit din partea profesorilor și cercetătorilor din board-ul editorial al revistei: nume care au schimbat domeniul lor de expertiză și de activitate și care ne-au fost alături nu numai onorific, angajându-se participativ în realizarea numerelor noastre tematice, mai ales în ultimii zece ani. Toate aceste argumente, care sugerau, în timpul competiției Premiilor Senatului, caracterul de legitimitate și oportunitate al propunerii noastre, au devenit criterii viabile în câștigarea titlului de „cea mai bună revistă în domeniul Științe Umaniste”. Obținerea acestui premiu a reprezentat recunoașterea eforturilor tuturor celor care scriu nu doar paginile acestei reviste, ci și istoria ei, de jumătate de secol. Cred că titlul onorific obținut în cadrul Premiilor Senatului expune revista ca un model pentru oricare altă publicație din domeniul umanist care caută justa măsură între „tradiție” și „modernitate”, sau între „creativitate” și „scientometrie”.

R.: Povestiți-ne cum a luat ființă revista The Annals of the University of Bucharest, PhilosophySeries. Care a fost momentul decisiv în impunerea revistei la nivel internațional?

O.Ș.: Analele Universității din București – Seria Filosofie, în versiunea titlului său inițial, reprezintă una dintre cele mai vechi reviste din domeniul umanist publicate sub egida Universității din București. Sunt aproape 50 de ani de apariție independentă a revistei, timp în care profilul interdisciplinar al publicației, exigențele editoriale, impactul academic și științific, dar și formatul publicabil al Analelor Universității din București – Seria Filosofie, s-au schimbat radical. Foarte pe scurt, revista noastră își are rădăcinile în Revista Universității „C. I. Parhon” și a Politehnicii din București: în 1952 apărea primul număr. După doi ani de apariție ai acesteia, au fost publicate trei numere din Seria Științelor Naturii, care aborda domeniul filosofie; în 1954 apare prima ediție a Seriei Științelor Sociale, iar în 1957, când denumirea revistei devine Analele Universității C. I. Parhon I, apar fascicule specializate în domeniul Filosofie, până în 1964. De atunci, Analele apar fără numerotarea fasciculelor, iar numerele de Filosofie apar o dată pe an, până în 1973, când revista se publică bianual. Între 1974 și 1976 se conturează un profil al științelor umaniste în paginile acestei reviste, care publică articole științifice în filosofie, istorie și drept, iar din 1977, seria de Filosofie apare independent, doi ani mai târziu schimbându-se design-ul copertei, care devine cel actual. Numerele publicate după 1990 sunt publicații libere: scrierile de filosofie politică se concentrează pe teme precum democrația, construcția sferei publice, liberalismul, drepturi și libertăți fundamentale. În 2010 am început construcția unei arhive digitale a acestei reviste, la inițiativa domnului prof. univ. dr. Viorel Vizureanu și cu sprijinul lect. univ. dr. Constantin Vică. Am organizat un program de practică prin care studenții ne-au ajutat să căutăm în arhive numerele edițiilor anterioare și să le prelucrăm într-un format digital interactiv și sistematizat. În prezent, printr-un proiect de cercetare coordonat de dl. Prof. Univ. Dr. Romulus Brâncoveanu (un proiect complex de tip PCCDI, cu titlul „Platforma pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și nontangibil din România” – PATCULT#RO, cod PN III-P1-1.2-PCCDA-2017-0686, contract de finanțare nr. 52PCCDI/2018), Facultatea de Filosofie cooperează cu ICI pentru finalizarea lucrărilor de digitalizare şi OCR-izare a colecției integrale a Analelor U.B. – Seria Filosofie, revista fiind o formă valoroasă de patrimoniu cultural tangibil al instituției noastre. Tot în 2010 am început indexarea revistei în diferite baze de date. A fost un proces complex, iar cel mai bun rezultat obținut până în prezent a fost indexarea în ESCI și acceptarea aplicației pentru evaluarea în vederea indexării în ISI THOMSON REUTERS. De atunci, Analele Universității din București – Seria Filosofie au devenit The Annals of the University of Bucharest, PhilosophySeries, iar evaluarea materialelor a început să urmeze protocolul de tip double blind peer review, pentru care formula OJS a reprezentat principalul pilon de sprijin. Am extins atunci board-ul editorial și nume precum Radu J. Bogdan (Tulane University, New Orleans), Monique Castillo (Université de Paris XII), Kit Fine (New York University), Manuel Sumares (Universidade Cotólica Portuguesa, Braga), Richard Swinburne (University of Oxford), James Tartaglia (Keele University), Luís António Umbelino (Universidade de Coimbra), Jean-Jacques Wunenburger (Université Jean Moulin Lyon 3) au susținut proiectul nostru. Am reconfigurat sarcinile echipei de redacție și rezultatele de acum se datorează bunei colaborări dintre prof. univ. dr. Viorel Vizureanu (Editor in Chief), Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode (Managing Editor), Lavinia Marin (Online Editor) și subsemnata (Assistant Editor).

R.: Care sunt temele vizate de planul editorial al revistei și cui se adresează această revistă?

O.Ș.: Analele Universității reprezintă un brand academic. Seria Filosofie a cunoscut un profil internațional accelerat în ultimii ani, asumând ca unică politică editorială publicarea oricărui material original, netransmis spre publicare niciunei alte reviste, care respectă standardele protocolului nostru și care împlinește condițiile rigorii, inovației și creativității specifice domeniului și apreciate, prin evaluări desfășurate în condiții de anonimat (double blind peer-review) de către colaboratorii noștri. Majoritatea evaluatorilor sunt profesori sau cercetători de la diferite instituții academice cu profil filosofic din țară și din străinătate (facultăți, centre de cercetare, institute). E un efort uriaș, dar voluntar, neremunerat. Prin urmare, această revistă este și dovada unor foarte bune conexiuni și cooperări între reprezentanții instituției noastre și omologii lor de la nivelul facultăților de profil, în special din Europa. Numerele tematice sunt inspirate de evenimente aniversare sau conferințe internaționale pe care le găzduim, însă toate articolele traversează protocolul de double blind peer-review. În curând veți putea citi pe site-ul nostru numărul 1/2020, o ediție specială, Practical Moral and Political Philosophy. Reflectionsfrom Madrid, coordonată de prof. Blanca Rodriguez, de la Universitatea Complutense. Pentru numărul 2/2020, profesorii Viorel Vizureanu (Universitatea din București), Dan Chițoiu (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și C. Athanasopoulos (Open University, U.K.) pregătesc o ediție tematică, The Philosophy of the Philokalia. Aceste numere tematice sunt proba construirii unor comunități de experți în jurul revistei noastre, un obiectiv dezirabil pentru orice publicație academică onorabilă.

R.: Aportul științific al autorilor în edițiile publicate ale revistei este unul considerabil. Ce le recomandați aspiranților pentru a îndeplini criteriile de publicare?

O.Ș.: Recomandăm autorilor să fie creativi și să își redacteze articolele în mod original, critic, reflexiv. Partea cea mai anevoioasă pentru redacție este procesul de proofreading: colaborările cu nativi în limba engleză sunt foarte prețioase și, de multe ori, atunci când autorul prezintă o dovadă a efectuării procesului de proofreading cu un nativ, acesta este un atu în demersul de publicare. Factorul decisiv însă este calitatea științifică a articolului: revista noastră e orientată preponderent către articole care lansează ipoteze de lucru îndrăznețe, chiar dacă apreciem, la aceeași demnitate, studiile de cercetare care problematizează conținuturi tematice în lumina unei bibliografii exhaustive. Ca orice revistă academică însă, ne dorim ca autorii să cunoască ultimele cercetări în domeniu, prin urmare, o rețetă de succes a redactării unui articol publicabil de către The Annals of University of Bucharest, PhilosophySeries este includerea unor surse contemporane în rândul referințelor. Respectarea protocolului editorial impus formatării manuscriselor este ultimul criteriu de greutate în evaluarea articolelor primite pe adresa redacției noastre. Încercăm să permanentizăm rubrici care apar ocazional în paginile noastre, precum recenziile unor cărți de filosofie sau interviuri cu personalități din domeniu; în consecință, invităm viitorii autori să ia în calcul și redactarea unor asemenea materiale pentru a fi evaluate și publicate de către noi.

R.: Board-ul editorial onorific este compus din experți de top în domenii conexe ale științelor socio-umane, din diferite țări europene și din Statele Unite ale Americii, cum ar fi profesorul Kit Fine de la Universitatea din New York sau Julian Săvulescu, bioetician și profesor la Universitatea din Oxford, precum și alte cadre didactice de la universități de renume din Anglia, Franța, Portugalia. Cum ați reușit să îi cooptați în echipa editorială a acestui proiect?

O.Ș.: Mulți dintre partenerii noștri editoriali sunt contacte individuale ale profesorilor și cercetătorilor instituției noastre. Profesorul Julian Săvulescu, de pildă, are o relație de colaborare academică extraordinară și durabilă cu Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Universității din București, coordonat de conf. univ. dr. Emanuel Socaciu și lect. univ. dr. Emilian Mihailov. Parteneriatul instituțional dintre universitățile din Oxford și București a fost posibil prin acest contact direct care a dus la programe de mobilități pentru doctoranzii și cercetătorii Facultății de Filosofie, apariția unor volume tematice și, iată, susținerea revistei The Annals of University of Bucharest, PhilosophySeries. Ca și profesorul Julian Săvulescu, profesorul Kit Fine, la care faceți referire, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din București și, la scurtă vreme, a acceptat să facă parte din board-ul nostru editorial. Prin urmare, ceea ce vreau să subliniez este că legăturile instituționale sunt, în bună măsură, legături umane: lucrăm laolaltă pentru că ideile, mentalitățile și valorile noastre ne unesc, iar un board onorific este, de fapt, o comunitate de oameni – în mod sigur cu interese intelectuale convergente și în mod contingent cu principii, afinități și convingeri morale similare.

R.: Domeniul dvs. de expertiză este unul complex și aveți o activitate publicistică remarcabilă. Cum îmbinați munca la catedră cu toate celelalte activități, cum ar fi cele din cadrul ISCH – International Society of Cultural Historyșidin cadrul IJAPHC – International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture? Cum vă gestionați timpul astfel încât să vă dedicați tuturor activităților în care sunteți implicată?

O.Ș.: Avantajul, atunci când ești un profesor tânăr, e acela că înțelegi foarte bine interesele și preferințele studenților tăi. Ai o memorie recentă a emoțiilor studențești, un anumit tip de empatie pentru nerăbdarea și entuziasmul oamenilor cu care lucrezi dar, în același timp, și uriașa responsabilitate de a fi interlocutorul matur și echidistant față de oricare dintre ei. Ți se cere ajutorul mai deschis atunci când lucrurile sunt neclare: mirarea – fundamentul oricărei activități filosofice – urmată de interogație, cunoaștere și înțelegere sunt mai sincere și, recunosc, mai creative (unde creativ nu înseamnă transgresiv, neapărat, ci mai cu seamă ingenios). Filosofia e un domeniu în care gândirea outside the box e un principiu de ordine, dar tipul acesta de deschidere nu ți-l câștigă decât polemica de tip constructiv, lectura dedicată, confruntarea de idei. Cea mai mare provocare în lucrul cu studenții mei e aceea de a-i ajuta să nu facă dintr-un argument teren de orgoliu pentru o idee, ci spațiu pentru o dezbatere corectă și constructivă. Majoritatea timpului meu le aparține lor. Nu pentru că norma de asistent universitar e una generoasă prin constituția ei, ci pentru că a fi profesor presupune a-ți pregăti studenții neîncetând niciodată să te educi pe tine însuți. Nu îți pui problema timpului, atunci când ești profesor. Am avut câteva reguli simple, care fac parte din igiena mea de viață. Am scris ori de câte ori am avut ceva onest, critic și coerent de împărtășit. Am investit tot timpul meu în educația mea și a celor alături de care am lucrat, iar acesta nu a fost nici un sacrificiu, nici un compromis, ci pasiune. Prin urmare, nu pot spune că viața personală a rămas în urmă, pentru că ceea ce avem mai personal și mai unic sunt ideile noastre, scrierile noastre, deciziile noastre. Cu acestea, nu am rămas niciodată în urmă. Nu mi-am trăit viața după vârsta din buletin și mi-am sfătuit studenții să facă la fel: altfel, nimeni nu poate forma o minte matură pentru lucrul în filosofie. Am scris și am gândit din libertate, nedatorând nimic nimănui și tocmai de aceea, probabil, am scris mult – literatură, în special. Am fost liberă și rămân liberă – un filosof nu poate fi partizanul nimănui, numai creatorul și avocatul unor idei. În plus, libertatea te face impredictibil – în asta constă frumusețea unei vieți. Citesc mai mult decât scriu și cred că asta e justa măsură pentru orice intelectual negrăbit și așezat. În rest, regulile sunt unele formale. Am un grad didactic care presupune că timpul alocat predării este mai mare decât cel alocat cercetării și că a fi un bun cercetător e o condiție necesară, dar nu suficientă, pentru a fi un bun profesor. Mai e nevoie de ceva: vocație, muncă și resurse. Sunt profesor din vocație și numai prețuirea pentru munca mea m-a determinat să lupt pentru a câștiga demnitatea și bucuria de a fi parte din viața intelectuală a studenților mei. Am adus cercetarea în orizontul câtorva proiecte de suflet. Anul acesta finalizez studiile postdoctorale cu o lucrare despre analiza spitalelor monument din România, evaluând corespondențele dintre imaginarul medical și cel artistic, în configurarea identității acestor clădiri istorice. IJAPHC – The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture crește: partenerii mei de la Universitatea din Bergen din Norvegia, Knut Ove Arntzen și Karoline Skuseth, susțin acest proiect și aduc anual nume cheie din domeniul istoriei artei și al esteticii pentru a dezvolta această comunitate editorială și academică. În această direcție, angajamentele mele sunt mult mai stricte și mai riguroase decât cele din ISCH, prin care particip anual, ca membru, la conferințele acestei organizații. Pentru literatură, vara e un timp ideal de lucru; pentru filosofie, nu există timp potrivit, doar idei sustenabile.

R.: The Annals of the University of Bucharest, PhilosophySeries este o revistă academică de tradiţie a Universităţii din Bucureşti.Înfiinţată în 1952, publicaţia a trecut prin diferite transformări privind tematica şi protocolul editorial, precum şi denumirile oficiale, din anul 1990 devenind Analele Universităţii din Bucureşti. Cât de dificil a fost să preluați o publicație prestigioasă și cum ați reușit să o „rebranduiți”, în ideea că publicația are în prezent un design mult mai atractiv față de numerele publicate la început.

O.Ș.: Branding-ul exista, după cum menționam și anterior. Ne lipsea personalizarea unei identități a revistei noastre în spațiul virtual, un colectiv editorial care să asigure continuitatea publicației și diversitatea tematică și un board care să nu fie numai un sprijin formal, ci o comunitate de experți dedicați proiectului nostru. Am știut foarte bine, în tot acest timp că, dacă există un element seducător în istoricul revistei noastre, acesta e reprezentat de eforturile unor generații de redactori și editori care au păstrat tradiția publicației adaptând, totodată, formatul acesteia la exigențele bazelor de date științifice internaționale. Un asemenea demers nu este deloc unul facil iar astăzi, când societatea academică urmează structura unei piețe a ideilor competitive și creative, orientate spre cunoaștere și dezvoltare, multe redacții au ales să sacrifice dimensiunea „scientometrică” a publicațiilor de tradiție pentru a păstra un caracter independent revistelor și pentru a se asigura că paginile lor nu devin gazda unor articole scrise sub presiunea livrabilelor din cadrul unor proiecte de cercetare, ci un forum de excelență în care autorii scriu dezinteresat și profesionist. A arbitra aceste două opțiuni nu presupune a ajunge, în final, la un compromis rezonabil. Tradiția nu este reductibilă la conservatorism și cred cu tărie că ceea ce asigură supraviețuirea unui proiect editorial pe termen lung este capacitatea de a rămâne fidel unor standarde de excelență pentru o publicație, și de a fi flexibil și versatil tematic. E fabulos să vezi cum vârsta acestei reviste e un avantaj construit prin instrumentele fiecărei epoci și fiecărui trend în cercetarea filosofică. E o revistă cu tradiție, dar updated, actualizată.

R.: Care este impactul produs de revistă în rândul studenților și al tinerilor cercetători? O regăsiți citată în lucrările lor științifice, uneori primiți feedback din partea lor sau chiar sugestii de subiecte?

O.Ș.: Sigur că articolele publicate în revista noastră sunt deseori parcurse de studenți, indiferent că discutăm despre educabili de la nivelul de studii de licență, master sau doctorat. Primim nu propuneri tematice, ci articole în vederea evaluării spre publicare. În ultimii ani, numărul autorilor români publicați nu depășește 20% din numărul autorilor publicați într-un volum: e un domeniu competitiv: încurajăm transmiterea aplicațiilor și, mai ales, a recenziilor pe care masteranzii și doctoranzii le pot trimite evaluatorilor.

Există un obicei „românesc”: acela de a nu-ți citi colegii îndelung și de a-i cita tot mai puțin. Din diferite motive: pentru a fi imparțial, riguros, echidistant, sau pentru că aici avem comunități mai mici de experți și, prin urmare, a găsi un coleg cu preocupări „în oglindă” e, cel puțin în mediul meu de lucru, destul de greu. În consecință, autorii care publică în revista noastră citează preponderent contemporanii altor comunități academice și astfel, se generează o platformă de idei și de dialoguri științifice durabilă, serioasă. Însă în realizarea proiectelor de licență ale studenților sugerăm întotdeauna să fie ancorați și la ceea ce se întâmplă în comunitatea lor academică: să plece de la ideile colegilor lor seniori, cercetători, și să construiască argumente critice pe marginea lor. Ceea ce mi-am dorit a fost ca revistele noastre științifice să fie un model pentru revistele studențești, ceea ce s-a și întâmplat.

R: Încă din 2008, ați făcut parte din numeroase redacții. De opt ani sunteți editorialist și blogger la „Adevărul”. Cum abordați chestiuni care țin de filosofie pentru un public larg?

O.Ș.:  Am înțeles în acești ani că cel mai mare adversar al unei idei este o prejudecată. Ne confruntăm cu nenumărate prejudecăți în această privință. Vă dau câteva exemple. „Popularizarea filosofiei înseamnă masificarea ei.” Nimic mai fals. „Filosofia trebuie să rămână la turnul de fildeș, în amfiteatre, în redacțiile revistelor științifice, acolo unde cercetătorii în domeniu lucrează științific, riguros”. Tot atât de fals. Rolul universităților este nu doar să producă un anumit tip de cunoaștere, este și acela de a susține transferul de cunoaștere de la experți către societate. Marele avantaj al filosofiei este că e o disciplină despre viață, despre limitele ei morale, sociale, culturale. Trăim în plină pandemie. Ce voce rațională mai bună decât aceea a unui filosof avem la îndemână pentru a explica dilemele medicale prin care cineva sacrifică viața unor vârstnici bolnavi de coronavirus, pentru a salva viața celor tineri, într-un scenariu de raritate a resurselor medicale, precum aparatele de ventilare mecanică din secțiile de ATI? Suntem în an electoral. Ce voce mai bună decât aceea a unui filosof putem asculta pentru a înțelege ce înseamnă construcția unei democrații, un proiect la care lucrăm – cu destule vulnerabilități – de treizeci de ani; ce înseamnă bunăstare, contract social, libertate civilă, acordul între ideologii și acțiuni politice? Vă avertizez însă că filosofia este și un domeniu plin de vanități. Mulți cred că prezențele publice ale experților din acest domeniu, duse în direcția conferințelor publice ale lui Alain de Botton sau Gilles Lipovetsky, de pildă, dau filosofiei alura unui teren facil, de joacă a ideilor și nu a argumentelor; părerea mea e că veți auzi această poziție de fiecare dată de la aceia care nu au putut glumi niciodată despre lucruri serioase; care nu au avut nici talentul, nici puterea, de a fi nu exclusiv profesori, nici exclusiv formatori de opinie, ci interlocutori plauzibili, creativi, pentru orice om care își pune întrebările care dau demnitate vieții noastre: Ce este adevărul? Ce este binele? Ce este dreptatea? Filosofia nu se face nici cu încrâncenare, nici cu înfiorare, ci cu seriozitate. Pe cât cu putință, cu un strop de umor. Prezența filosofului în spațiul public e un act de seriozitate și mai ales de responsabilitate față de cetatea lui. Cum abordez chestiuni de filosofie în spațiul public? Particip la emisiuni radio sau TV și scriu editoriale despre filosofie politică fără a face politică (un lucru tot mai rar astăzi), iar în cea mai mare parte a timpului liber prefer jurnalismul cultural. E zona cea mai „curată” a jurnalismului pe care o poate practica un filosof, în opinia mea.

R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

O.Ș.:  Punctual, am trei propuneri pentru actuala administrație a Universității din București:

  1. Creșterea numărului de ofițeri de proiecte din cadrul departamentului de Cercetare. După cum bine știți, ne constituim singuri echipele de cercetare, ne depunem singuri aplicațiile de proiect, iar sprijinul din partea universității este unul concentrat strict pe verificarea caracterului de eligibilitate al aplicațiilor depuse, respectiv pe obținerea avizelor necesare depunerii proiectului. Singuri identificăm axele de finanțare potrivite nevoilor noastre, singuri redactăm aplicațiile, singuri traversăm procesul de evaluare, implementare și desfășurare a proiectelor.
  2. Creșterea sprijinului din partea departamentului IT în gestionarea revistelor universității noastre pe platformele OJS. Pentru că tot discutăm despre The Annals of University of Bucharest, PhilosophySeries: digitalizarea revistei, întreținerea platformei OJS și operarea conținutului virtual al revistei reprezintă exclusiv munca celor care fac parte din colectivul de redacție. Însă performanța revistei este și a universității. Prin urmare, cred că departamentul IT poate face mai mult în sprijinirea acestor proiecte editoriale, fără nicio legătură cu presiunea impusă de pandemie în a ne comuta activitățile în mediul virtual. Site-ul unei reviste este cartea ei de vizită în societatea virtuală.
  3. Creșterea serviciilor de proof-reading, susținute de universitate, în evaluarea articolelor pe care angajații corpului didactic – profesori și cercetători – le transmit spre publicare la reviste internaționale. Au fost multe promisiuni în decembrie 2019 în acest sens: mai avem puțin și începem 2021.

Nu întotdeauna stimularea excelenței în activitățile didactice și de cercetare depinde de fonduri: ideile și bunăvoința, mentalitățile și practicile academice au potențialul lor „revoluționar”. Însă aici discutăm despre o normalitate academică, nu despre a produce o revoluție „academică”.

R.: În încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj organizatorilor Premiilor Senatului.

O.Ș.: Inițierea acestui program a fost o idee excelentă: nu spun asta pentru că anul acesta am câștigat la această secțiune, iar colegii mei au primit premii și la alte secțiuni din cadrul concursului. O spun pentru că am pierdut în edițiile anterioare și asta ne-a stimulat să ne corectăm vulnerabilitățile, să ne promovăm mai bine proiectul și să ne cunoaștem mai bine „concurența”, dincolo de „colegialitatea” care ne deschide către aceasta. Premiile Senatului reprezintă un imbold către competiția internă, din cadrul universității, dintre cercetători, studenți, cadre didactice, echipe de lucru. M-aș bucura ca în timp „presiunea pozitivă” să se extindă și fiecare domeniu, nu arie științifică, să beneficieze de șansa unei competiții. Mulțumesc celor care organizează această competiție: există un efort administrativ uriaș în spate care, alături de munca profesorilor evaluatori, ne face să înțelegem mai bine prioritățile profesionale și rezultatele comunităților din care facem parte.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services