„Disciplinele academice sunt insulare, dar cercetătorii buni ar trebui să înțeleagă rapid diferența dintre inerția care le este imprimată de formarea lor academică și contribuția societală a muncii lor” – interviu cu dr. Raluca Livinți, dr. George Gunnesch-Luca și prof. univ. dr. Dragoș Iliescu

„Disciplinele academice sunt insulare, dar cercetătorii buni ar trebui să înțeleagă rapid diferența dintre inerția care le este imprimată de formarea lor academică și contribuția societală a muncii lor” – interviu cu dr. Raluca Livinți, dr. George Gunnesch-Luca și prof. univ. dr. Dragoș Iliescu

Premiat cu distincția pentru „cel mai prestigios articol al anului 2022 din domeniul Științelor Sociale” pentru articolul Research self-efficacy: A meta-analysis, un colectiv de cadre didactice și cercetători afiliați la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București (FPSE), la Academia de Studii Economice din București (ASE) și la Universitatea „Friedrich-Alexander” din Erlangen-Nürnberg, Germania (FAU), a împărtășit din culisele acestei reușite editoriale.

Publicat în prestigioasa revistă “Educational Psychologist”, articolul câștigător este rezultatul unei munci în echipă formată din dr. Raluca Livinți, psiholog în cadrul Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră al ASE și absolvent al unui doctorat la FPSE, dr. George Gunnesch-Luca, cercetător postdoctoral la FAU, și prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la FPSE.

Cercetarea este o metaanaliză care analizează 85 de studii publicate și nepublicate efectuate între anii 1989 și 2020 (17.754 de participanți și 209 efecte) și se concentrează pe relația dintre autoeficacitatea în cercetare și alte 14 variabile relevante sugerate de Teoria Social-Cognitivă a Carierei.

Despre importanța interdisciplinarității în cercetarea științifică, colaborarea în domeniul științific și importanța rezultatelor publicate în articolul premiat, am discutat cu toți cei trei cercetători.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a șasea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cel mai prestigios articol al anului 2022 din domeniul Științelor Sociale”. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Raluca Livinți: Înseamnă foarte mult pentru noi această recunoaștere din partea comunității Universității din București. Pentru mine personal este o mare bucurie să ne fie acordat acest premiu de către instituția unde m-am format, unde am urmat atât studiile de licență, cât și pe cele de masterat și doctorat. Primirea premiului a fost un amestec de surpriză, bucurie, entuziasm, recunoștință. Într-un fel, cred că am conștientizat mai mult acum importanța acestui articol decât atunci când a fost acceptat spre publicare, perioadă în care mă pregăteam de susținerea tezei de doctorat, în mijlocul unui val pandemic.

George Gunnesch-Luca: În primul rând aș mai dori să mulțumesc și pe această cale Senatului Universității din București pentru acordarea acestui onorant premiu. Acesta reprezintă o recunoaștere importantă a muncii noastre și a efortului depus pentru a vedea această meta-analiză publicată într-o revistă fanion a psihologiei educaționale. Indirect, premiul aduce și o recunoaștere a importanței temei, și a cercetărilor în domeniul auto-eficacității, subiect care, credem noi este esențial pentru înțelegerea și optimizarea proceselor educaționale.

Dragoș Iliescu: Evident că înseamnă mult, dar nu atât pentru mine, cât mai degrabă ca semnal că da, se poate. Studiul a fost unul din cele derulate de Raluca atunci când era doctoranda mea, ca parte a stagiului ei doctoral – și există în general un anumit nivel de suspiciune în rândul doctoranzilor și dubii privind propria capacitate de a publica în fluxul științific principal internațional. Și chiar dacă unii cred că vor putea publica în reviste WoS, să meargă chiar la top, în zona roșie sau la absolut prima și cea mai importantă și emblematică revistă a domeniului, conține un pic de hybris – cel puțin asta e reacția pe care o primesc de regulă când încerc să îi motivez.

Sigur, până când primul doctorand reușește și apoi al doilea, al treilea etc. Raluca a fost motivată, asta a fost cea mai mică problemă – miza pentru acest studiu nu era atât de mult ea (căci avea deja și alte articole bune publicate), cât dorința mea de a demonstra, prin ea și prin alți doctoranzi din prima mea generație, că se poate.

R.: Cercetarea dumneavoastră, cu titlul Research self-efficacy: A meta-analysis aparține unei direcții care îmbină mai multe domenii de cercetare. Ce trebuie să facă, în opinia dumneavoastră, un cercetător pentru a dobândi „echilibrul” necesar unei abordări interdisciplinare și cât de importantă este această abordare interdisciplinară în cercetare?

D.I.: Coautorii mei au considerat că ar trebui să răspund doar eu la această întrebare, de vreme ce eu flutur mai des (ad nauseam, uneori) steagul interdisciplinarității. Eu cred că aceasta e o problemă de opțiune personală, dar e în același timp o rezultantă a nivelului problematicii studiate și a sofisticării cu care cercetătorul este dispus să o abordeze. Ce încerc să explic aici este că interdisciplinaritatea este întro oarecare măsură o chestiune de opțiune personală – unii cercetători preferă asta, așa cum alții preferă să stea foarte clar într-o singură zonă, clar delimitată și îngustă. Dar în același timp interdisciplinaritatea apare de la sine, e o obligație, atunci când problemele studiate sunt de nivel mai înalt. Poți să îți permiți să rămâi tributar unui domeniu îngust când studiezi lucruri mici, dar majoritatea problemelor dificile cu care se confruntă umanitatea – sau o societate anume, precum cea românească – nu sunt rezolvabile prin soluții mici și punctuale.

Imediat ce interesul nostru se îndreaptă spre astfel de niveluri, observăm rapid că este nevoie de sofisticare în gândire și abordare. Știința nu cred că a fost niciodată insulară – disciplinele academice sunt insulare, dar cred că cercetătorii buni ar trebui să înțeleagă rapid diferența dintre inerția care le este imprimată de formarea lor academică (în mod necesar îngustă și insulară, nu comentez aici de ce) și contribuția societală a muncii lor (aș spune eu, în mod necesar largă și cooperantă).

R.: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea, interpretarea datelor și partea practică și ce dificultăți ați întâmpinat în elaborarea articolului?

R.L.: Tot procesul, de la prima interogare a bazelor de date, până la acceptul final al articolului, a durat trei ani de zile. Dintre care un an jumătate munca la cercetare și prima variantă a articolului, până la prima depunere la un jurnal, și un alt an și jumătate până la acceptul final în Educational Psychologist. Dificultățile sunt inerente unui asemenea proces laborios. O meta-analiză presupune extragerea de date din toate cercetările care s-au făcut pe un anumit subiect. Am resimțit ca dificil faptul că deși am folosit metode de bună practică de căutare de cercetări în baze de date, am mai descoperit ulterior câteva articole și a fost necesară refacerea calculelor statistice. Apoi dificil mi s-a părut și accesul la informație, au existat articole pe care mi-a fost greu să le găsesc full text pentru a extrage informațiile necesare. Însă cred că cea mai dificilă etapă a fost când ni s-a spus că există posibilitatea ca articolul să fie acceptat, însă trecuse destul timp de la prima variantă și ni s-a cerut să completăm din nou baza de date și să refacem statistica. Aici George și Dragoș au avut cea mai mare contribuție și am trecut cu bine linia de sosire.

G.G.L.: Într-adevăr, o parte semnificativă a contribuției mele a fost legată de actualizarea bazei de date cu studii noi și refacerea analizelor pentru informațiile noi. Într-o astfel de cercetare extensivă, acest aspect poate fi deosebit de provocator, dar și foarte important, având în vedere că acuratețea și relevanța rezultatelor noastre depind în mare măsură de aceste detalii. Dificultatea principală pentru mine a fost, așa cum a fost și pentru Raluca, extragerea datelor din studiile primare: volumul mare de informații, accesul la articole complete sau căutarea studiilor nepublicate. Dar, cu toate că a necesitat un efort considerabil, am fost încântat să contribui la acest proces, mai ales că a fost încununat cu succes.

D.I.: Dificultatea principală cu care eu m-am luptat a fost legată de structura și cursul argumentației articolului – să scrii pentru o revistă de top este foarte diferit de scriitura pe care o produci pentru alte tipuri de reviste. Revistele de top cer o viziune foarte lucidă asupra contribuțiilor, în special a celor teoretice, pe care articolul le are, iar transmiterea acestor idei este uneori dificilă – a presupus rafinarea și restructurarea și chiar rescrierea textului de câteva ori până când am simțit că am găsit soluția optimă.

R.: Cum ați descrie experiența de a colabora cu alți doi autori? A existat vreodată o situație în care să aveți viziuni diferite? În acest caz, cum ați procedat? Cum ați descrie colaborarea cu dumnealor?

R.L.: Pentru mine a fost o experiență foarte pozitivă, am învățat enorm de la coautorii mei și am simțit sprijinul lor. Neam completat foarte bine, iar punctele forte ale fiecăruia dintre noi au fost puse în evidență în tot acest proces. Ca o glumă, aș spune că singurul aspect unde nu am fost de acord a fost jurnalul la care să trimitem mai întâi. Eu aveam un jurnal la care aspiram, am depus prima dată acolo, însă articolul a fost respins după câteva luni. Ulterior, Dragoș a avut inspirația alegerii jurnalului Educational Psychologist și George și cu mine îi suntem recunoscători. Dragoș a crezut de la început în acest articol, mult mai mult decât mine. Pentru mine a fost o lecție despre cât de important este să faci echipă cu și să înveți de la cineva care te sprijină. Consider, și studiile arată același lucru, că relația cu coordonatorul doctoratului este un element esențial în construirea autoeficienței cu privire la cercetare.

G.G.L.: Noi ne știm de o bună perioadă de timp, colaborarea a fost o adevărată plăcere, iar întregul proces a fost o experiență de învățare deosebit de valoroasă pentru mine (era atunci prima mea meta-analiză). Raluca și Dragoș sunt dedicați și pasionați de ceea ce fac, iar acest lucru a contribuit semnificativ la calitatea rezultatului final. Dovada este chiar articolul publicat.

D.I.: Ne știm toți de ceva timp, evident că am colaborat bine. Raluca și cu mine eram oricum într-o relație de coordonare doctorală – era cazul să lucrăm împreună, nu? Și nici cu Raluca nici cu George (cu fiecare separat adică) nu a fost primul articol serios lucrat și publicat împreună. Ne-am înțeles excelent – și confirm că am avut unele discuții legate de revista pe care să o țintim. Raluca prefera Journal of Vocational Behavior – o revistă excelentă dar mai slabă decât Educational Psychologist, pe care ea o prefera pentru că este principala revistă unde de-a lungul timpului s-au publicat avansurile în teoria focală a studiului nostru – Teoria SocialCognitivă a Carierei. Știam că articolul este foarte bun, era clar că nu are sens să vizăm altceva decât revistele emblematice din zona roșie – și mă bucur că am insistat aici.

R.: Pentru a înțelege mai bine esența articolului, povestiține, pe scurt, care sunt rezultatele cercetării dvs. și în ce fel impactează acestea studiile în domeniu?

R.L.: Cred că fiecare cercetare pornește de la o curiozitate personală, de la ceva ce îl frământă pe autor. Îmi amintesc că eram la începutul doctoratului, în mijlocul sindromului impostorului, și vedeam și la colegii mei același lucru. Mam întrebat atunci ce anume determină o persoană să se simtă capabilă să facă cercetare și dacă acest lucru are un impact asupra deciziei de a face cercetare în viitor și dacă cineva care are încredere va cerceta și publica mai mult. Așa că am vrut să văd ce zic studiile despre acest lucru.

Am ales acest concept central al autoeficienței legate ce cercetare. Conform rezultatelor meta-analizei noastre, cei mai importanți antecedenți ai autoeficienței legate de cercetare sunt atât la nivel de mediu (mediul în care înveți să faci cercetare – de cele mai multe ori școala doctorală al cărui membru ești, alianța cu coordonatorul de doctorat și relația cu mentorul), cât și la nivel intraindividual (interese investigative și un nivel redus de anxietate față de cercetare). Cele mai importante rezultate/urmări ale autoeficienței legate de cercetare sunt identificarea cu statutul de cercetător, interesele față de activitățile de cercetare, intenția de a urma o carieră în cercetare, precum și productivitatea în cercetare (măsurată ca număr de studii publicate).

Implicațiile rezultatelor sunt pe de o parte la nivel de studii viitoare – stadiul actual ne arată că încă nu există multe studii longitudinale care să pună în evidență aceste relații. Și mai importante mi se par implicațiile la nivel practic, de exemplu dezvoltarea unui mediu constructiv și pozitiv în școlile doctorale, în relația cu coordonatorii și colegii, crearea sentimentului de apartenență, precum și implementarea unor programe de reducere a anxietății față de cercetare a doctoranzilor și de clădire a rezilienței.

D.I.: Nu am ce adăuga aici – Raluca a zis deja tot ce era important. Aș mai sublinia doar că e totuși o meta-analiză, adică cel mai înalt nivel de dovadă pe care o putem genera, ținând cont de și agregând rezultatele tuturor studiilor relevante realizate în domeniu de când lumea. Deci nu e doar „un studiu”, ci este din multe puncte de vedere cuvântul definitiv în acest domeniu, cel puțin pentru 10-20 de ani – concluziile noastre au de aceea șansa să imprime evoluția cercetărilor în acest domeniu pentru o lungă perioadă de vreme.

G.G.L.: Așa cum spune și Dragoș, aici vorbim de o analiză a studiilor, o metaanaliză, o linie de final trasă pe care cercetarea se va baza în următorii 10 ani. Eu aș adăuga doar că nu doar cercetarea va profita de pe urma concluziilor trase de studiul nostru. Speranța mea este că rezultatele noastre pot influența modul în care instituțiile academice își sprijină cercetătorii, în special pe cei aflați la început, prin crearea unui mediu mai pozitiv și de susținere, și prin punerea în aplicare a unor programe care să ajute la reducerea anxietății asociate cu cercetarea.

R.: Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt modalitățile prin care se poate crește nivelul încrederii în sine în domeniul cercetării, pentru a îmbunătăți rezultatele formării (de regulă doctorale și postdoctorale) în domeniul cercetării și, în consecință, pentru a face rutele de carieră din domeniu mai robuste? Calitatea unei cercetări științifice este condiționată financiar?

R.L.: În afară de cele menționate mai sus, aș adăuga că sursele principale ale autoeficienței, în orice domeniu, conform lui Albert Bandura, țin de patru aspecte: experiențe în care ai performat bine în respectivul tip de sarcină; învățarea văzând alte persoane performând o sarcină; persuasiunea socială; stări afective și fiziologice. Prin urmare, pentru a avea succes în activitatea de cercetare, trebuie să fii expus la ea, să încerci, să faci, să ai modele în jur. Aș evidenția aici rolul esențial al cadrelor didactice, la toate nivelurile. De altfel, și aici vorbesc din experiența de consiliere, foarte mulți studenți povestesc că au ales un traseu sau altul datorită unui model pozitiv al unui profesor sau din contră, unui model negativ, care i-a făcut să nu le placă o materie sau alta.

G.G.L.: Condiționarea financiară a calității științifice este o problemă de o complexitate considerabilă. În general, putem discuta despre aspecte legate de recunoașterea efortului depus și a timpului investit, sau despre aspecte care definesc resursele financiare ca un element fundamental, de bază sau ca stimulent pentru munca viitoare. Legat de resursele financiare care e necesar să fie investite în cercetare, o primă idee, poate cea mai simplă, este că cercetarea de calitate poate fi realizată doar în condiții de muncă care oferă un minim de confort fizic și psihologic. Poate părea banal, dar chiar și asigurarea unui loc fizic de muncă (de exemplu, o masă și un calculator) poate crea contextul pentru o performanță deosebită.

Al doilea aspect este mai complex și implică o serie de factori psihologici. De exemplu, resursele financiare pot funcționa ca un stimulent semnificativ pentru cercetători în urmărirea obiectivelor ambițioase și dificile, sau pot servi ca o recompensă pentru recunoașterea efortului depus, stimulând astfel moralul și motivația. Nu trebuie să uităm că reputația asociată cu diverse premii poate îmbunătăți și perspectivele de carieră, în special pentru tinerii care aspiră la o carieră în acest domeniu. În acest context, încrederea în sine, sau auto-eficacitatea, are numai de câștigat.

D.I.: Nimic de adăugat – colegii mei au acoperit deja atât concluziile articolului, cât și motivația și experiența personală.

R.: Ce ne puteți spune despre cercetările pe care le realizați în prezent? În ce direcție se îndreaptă acestea?

R.L.: Mă interesează cum iau tinerii decizii de carieră, cum/dacă se schimbă modul în care conceptualizează munca, semnificația muncii pentru ei. Desfășor și cercetări sociologice, legate de inserția pe piața muncii a absolvenților universității unde activez și de așteptările angajatorilor de la angajații la început de drum.

G.L.: Eu continui să gravitez în jurul temelor care îmi fac plăcere și pe care sunt și specializat: performanța echipelor de muncă sau dinamica grupului. De fapt, ultimul studiu care a fost acceptat recent spre publicare analizează efectele personalității narcisice la locul de muncă, mai precis, cum este afectată performanța grupurilor atunci când astfel de persoane sunt prezente în cadrul lor. Alte teme de interes pe care derulez experimente sau studii momentan sunt antecedentele rezilienței la locul de muncă sau analiza mecanismelor comportamentelor tipice pentru personalitatea narcisică.

D.I.: Eu continui să fiu interesat de mai multe zone înguste, relaționate însă toate cu domeniul măsurării psihologice și educaționale. Desfășor un număr de studii în zona psihometriei computaționale, adică legate de aplicații ale machine learning în domeniul măsurării caracteristicilor psihologice sau a competențelor educaționale. Am de asemenea în lucru mai multe studii internaționale în zona interculturală a psihologiei, în mod special cu echipa mea de la Stellenbosch în Africa de Sud, dar și cu o parte din doctoranzii mei de la Universitatea din București. În fine, continui cu studii în zona psihologiei organizaționale (de regulă tot în chestiuni legate de testare și evaluare), anume a interacțiunii dintre diferențele individuale și contextele de muncă pentru a genera performanță umană și stare psihologică de bine.

R.: După părerea dumneavoastră, ce credeți că ar mai putea face Universitatea din București pentru a stimula excelența în domeniul cercetării?

R.L.: Universitatea din București a câștigat recent un proiect PNRR, „Centru regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – BucureștiIlfov – de la educație preuniversitară la cercetare avansată” (SciResCareer), prin care va înființa un centru de consiliere special pentru cercetători și viitori cercetători. Proiectul se va desfășura pe durata a trei ani și se adresează mai multor categorii de grup țintă din regiunea BucureștiIlfov: elevi, studenți, doctoranzi, postdoctoranzi, cercetători români, cercetători străini în instituții din România. Un astfel de demers va oferi multe resurse cercetătorilor la toate nivelurile, lucru care ar putea să se reflecte în viitor în rezultatele cercetărilor lor, prin dezvoltarea de competențe necesare scrierii de articole, atragerii de finanțări, dezvoltarea competențelor de leadership etc.

G.G.L.: Afilierea mea la FAU ErlangenNuremberg nu îmi dă ocazia să observ foarte multe din bucătăria internă a Universității din București. Cu toate astea, aș spune că nu trebuie să inventăm nimic nou – psihologia organizațională cunoaște acele High-Performance Work Practices, practici care îmbunătățesc performanța unei organizații prin capacitatea ei de a atrage, selecta, angaja, dezvolta și reține personal de înaltă performanță: compensația bazată pe performanță, recrutare riguroasă, descentralizare (pe cât posibil, evident) sau oportunități pentru dezvoltarea carierei. Lista acestor practici este mai lungă, și sigur nu vă spun nimic nou aici, dar oarecum merită reamintite.

D.I.: Ei, aici sunt teribil de multe de făcut, dar nu cred că problema se poate rezolva cu lucruri mici – ține mai degrabă de lucruri profunde și foarte nepopulare. Climatul acela pervaziv de cercetare avansată pe care îl vedem în marile universități occidentale nu se generează cu o mână de oameni, să zicem cu acei (în cel mai bun caz) 10-20% care au pătruns în literatura internațională cu studiile lor. De altfel, nu cred că trebuie să inventăm cine știe ce noutate absolută: și alte universități sau centre/organizații de cercetare s-au confruntat cu această perioadă de-a lungul timpului și în domeniul politicilor de știință și politicilor de cercetare avem ghiduri foarte lucide despre ce duce la excelență și ce nu. Până la urmă tot ce trebuie să facem este să urmăm manualul Frascati al OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și recomandările care îl însoțesc. Sigur, o parte din aceste modificări de politică a cercetării în Universitatea din București (care sunt, evident, legate și de politica de personal și de politica de salarizare) ar putea să fie teribil de nepopulare și eu cred că șansa de a ne îndrepta în acea direcție este de aceea minimală. Până la modificările mai mari însă, tare mult aș vrea să văd un acces mai facil la literatura științifică și la bazele de date cu articole, pentru doctoranzi și profesori.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services