Senatul Universității din București a acordat premiul pentru cea mai bună lucrare de licență la categoria Științe Sociale pe anul 2017-2018 tezei „Debutul consumului de droguri. Studiu cu privire la factorii ce duc la consum și dependență”, semnată de Mihaela Staiu și coordonată de prof. univ. Dr. Călin Cotoi și drd. Diana Alexandra Dumitrescu.
Mai multe despre provocările cercetării și rezultatele obținute în urma studiului, dar și despre experiența de student și planurile sale de viitor ne va povesti în continuare chiar autoarea lucrării, Mihaela Staiu.
Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai bună teză de licență în domeniul Științelor Sociale. Ce v-a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?
Mihaela Staiu: Când am început documentarea și mai apoi redactarea lucrării de licență, m-am gândit că după trei ani de facultate, timp în care am studiat sociologia și am aprofundat cercetarea în acest domeniu, este momentul în care trebuie să fac, chiar dacă nu la un nivel înalt, munca unui sociolog, a unui cercetător. Așadar, eforturile au fost pe măsură. Însă, după susținerea lucrării pentru care am avut câteva minute la dispoziție, nu am considerat că am avut ocazia să vorbesc așa cum mi-aș fi dorit despre munca și efortul depus pe parcursul mai multor luni de zile. Acest lucru m-a motivat, am considerat ca lucrarea mea este valoroasă, și asta m-a determinat să mă autopropun pentru Premiile Senatului Universități din București.
R: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
M.S.: Premiul a însemnat pentru mine o încurajare şi răsplata pentru eforturile depuse.
R: Povestiți-ne pe scurt despre lucrarea dvs. de licență, „Debutul consumului de droguri – studiu cu privire la factorii ce duc la consum si dependență”. Ce v-a determinat să alegeți acest subiect și ce v-ați propus să obțineți în urma acestui studiu?
M.S.: În societate predomină atitudinea negativă cu privire la consumatorii de droguri, și cel mai frecvent în legătură cu acest subiect se vorbeşte despre multiple metode de prevenție sau de stopare. Am ales acest subiect tocmai pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorului. Așadar am început cu studiul factorilor care declașează consumul, iar în urma studiului mi-am propus să descopăr consumatorul, dincolo de caractetistica de toxicoman.
R: Subiectul tezei dvs. este unul foarte delicat. Care au fost provocările cu care v-ați confruntat pe parcursul elaborării lucrării de licență?
M.S.: Într-adevar, pe cât este de dezbătută această temă, pe atât de delicată este și pare foarte ușor să discutăm despre droguri, consumatori, abuz și dependența, ca despre un simplu subiect de știri. Însă, greutatea se instalează în momentul în care și cei despre care se discută sunt implicați în mod direct. A fost dificil să realizez interviuri pe tema aceasta, să găsesc oameni care să vorbească deschis despre experiențele lor referitoare la consum, dar și despre multe alte lucruri personale, ce mi-au fost necesare pentru a reuși să descopăr de unde pornește consumul și de ce. Așadar, pot spune că unica provocare de care m-am lovit pe parcursul cercetării, a fost culegerea datelor, ce a implicat interacțiunea repetată, crearea unei bune relații și câștigarea încrederii consumatorilor.
R: Ce ne puteți spune despre rezultatele obținute? Ați ajuns la o concluzie cu privire la factorii ce duc la consumul de droguri și la dependență?
M.S.: Fiind autocritică pot spune că nu am ajuns la concluzii ori descoperiri care să revoluționeze cercetarea în domeniu, dar principala și cea mai importantă concluzie este aceea că întâiul factor care duce la consumul de droguri este individul, în funcție de modul în care este construit, psihologic, social și biologic. Mai concret, este vorba despre curiozitate, control, curaj, frică și despre cei din jur, atunci când lipsește controlul.
R: Credeți că există soluții reale privind reducerea consumului de droguri?
M.S.: Nu! Nu cred că există soluții reale. Ar putea exista soluții pentru consumul la vârste foarte mici, dar aici nu ajută foarte mult instituțiile de specialitate, cât ajută familia sau şcoala. Și cred asta tocmai pentru că așa cum am spus și mai devreme, în consumul de droguri nu este despre obiceiul în sine, ci despre om, și clișeic sau nu, omul nu poate fi schimbat. Dar cel mai important și deloc imposibil este ca tot fenomenul să rămână sub control, așa cum a fost și până acum.
R: Tocmai ați finalizat studiile de licență, ce ne puteți povesti despre experiența de student la Universitatea din București?
M.S.: Mă voi rezuma la experiența mea ca student la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Au fost trei ani în care m-am construit nu numai academic, cât și personal, descoperind că sociologia este știința pe care ar trebui să o studieze fiecare în parte. Au fost trei ani în care am descoperit profesori de excepție, modele, dar și profesori care mi-au lăsat o impresie mai puțin plăcută.
R: Ce ne puteți spune despre planurile dvs. de viitor? Există proiecte la care lucrați în momentul de față sau pe care le aveți în vedere pentru viitor?
M.S.: Momentan am ales să lucrez în domeniul cercetarii cantitative, chiar dacă în timpul facultății am lucrat exclusiv pe calitativ, am fost mereu atrasă de statistică. Singurul proiect pe care îl am în desfășurare este lucrarea de disertație, unde oscilez între un studiu despre calitatea vieții și o reîncercare a primei idei pentru liceță, un studiu despre „baieții de cartier”.
R: Ce credeți că ar mai putea face Universitatea din București pentru a stimula excelența didactică și de cercetare?
M.S.: Cred că ar fi nevoie de mai multă practică. Facultatea nu este doar despre asimilarea de informații, ci și despre a învăța cum se practică o meserie. Dacă Universitatea din București dorește să stimuleze excelența, o recomandare ar fi să realizeze o cercetare aprofundată pentru a stabili foarte bine ce solicită domeniile de activitate în care absolvenții vor intra și să îi pregătească atât teoretic, cât și practic pentru asta.