Discuție cu #SKEPSIS despre inteligența artificială, cu prof. univ. dr. Cosima Rughiniș și asist. univ. dr. Raisa-Gabriela Zamfirescu

În cel de-al XII-lea episod al seriei „SKEPSIS”, prof. univ. dr. Cosima Rughiniș, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și asist. univ. dr. Raisa-Gabriela Zamfirescu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, ne propun o discuție sociologică despre impactul inteligenței artificiale asupra societății, punând în lumină atât beneficiile, cât și riscurile asociate utilizării acesteia.

Inteligența artificială: progres sau un factor de risc?

În viziunea doamnei profesoare Cosima Rughiniș, inteligența artificială joacă un rol central în redistribuirea resurselor, puterii și prosperității. Pe de o parte, ea poate fi percepută ca un instrument al progresului și al inovării, iar pe de altă parte, este asociată cu riscuri majore, inclusiv scenarii catastrofice care implică pierderea controlului uman asupra tehnologiei.

Prezența inteligenței artificiale în viața cotidiană

Inteligența artificială a ajuns să fie pretutindeni, încât nici nu o mai observăm. Inteligențele artificiale generative, precum ChatGPT, monopolizează atenția, având totuși un impact semnificativ în imaginarul colectiv, din cauză că pun în pericol domeniile creative. Alte exemple includ algoritmii de recomandare din rețelele sociale sau aplicațiile de transport, precum Bolt și Uber, care au schimbat industria taximetriei.

Diferențele dintre inteligența artificială și cea umană

Un aspect esențial al discuției este capacitatea inteligenței artificiale de a genera conținut ce subminează creativitatea umană. Cu toate acestea, diferența majoră ține de temporalitate. În timp ce inteligența artificială evoluează rapid, îmbunătățindu-și performanțele în câteva luni, dezvoltarea capacității umane necesită un proces mult mai lung.

Punctele forte și riscurile inteligenței artificiale

Inteligențele artificiale procesează volume foarte mari de date, având rezultate considerabile în știință și medicină. Totuși, ele aduc riscuri sociale semnificative, cum ar fi înlocuirea muncii umane sau dependența excesivă de tehnologie. ChatGPT, de exemplu, riscă să reducă activitățile fundamentale pentru gândirea umană.

Cum ne protejăm de riscurile inteligenței artificiale?

Pentru a preveni subminarea abilităților umane, este esențial să reglementăm utilizarea inteligenței artificiale, să rămânem implicați în procesul decizional și să monitorizăm impactul acesteia.

Lansată în luna octombrie 2023, seria „SKEPSIS” este un proiect care se adresează publicului larg și în care cercetători UB analizează, din punct de vedere sociologic, adevărul științific și scepticismul public privind unele dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Seria va explora structurile profunde care ne influențează felurile de a privi și de a acționa, atunci când la mijloc se află sănătatea, identitatea sau viitorul nostru.

Invitații acestei serii, menită să explice evoluția încrederii și scepticismului privind subiecte de actualitate, sunt profesori, doctoranzi și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Formatul episoadelor include prezentarea temei, urmată de un dialog între moderator și invitat.

Materialele video din această serie sunt realizate de Direcția Comunicare și Relații Publice a UB, iar rezultatele cercetării  fac parte din proiectul „SKEPSIS – Fabricarea incertitudinilor privind vaccinarea și schimbarea climatică. Studiu comparativ al legitimării în două discursuri contra-științifice”, implementat în Universitatea din București și finanțat de Ministerul Inovației, Cercetării și Digitalizării, România, PN-III-P4-ID-PCE-2020-1589.