Fondată în anul 2011 de un colectiv de profesori ai Departamentului de Sociologie din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, revista International Review of Social Research (IRSR) și-a dobândit, de-a lungul celor nouă ani de apariție neîntreruptă, o relevanță științifică internațională.
În cadrul celei de-a treia Gale a Premiilor Senatului a UB, desfășurată la finalul anului 2019, IRSR a primit premiul pentru cea mai bună revistă în domeniul Științelor Sociale. Jurnalul științific, editat internațional de către Walter de Gruyter (Sciendo), este indexat în domeniile specifice Sociologie și Antropologie, precum și în aria generală a Științelor Sociale.
De la primul număr al IRSR publicat în anul 2011, echipa de redacție a fost compusă din cadre didactice și cercetători ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul UB. Ultimii doi redactori șefi ai jurnalului (editors in chief) au fost prof. univ. dr. hab. Liviu Chelcea și conf. univ. dr. hab. Marian-Gabriel Hâncean. Pentru a aduce mai aproape activitatea publicistică de activitatea doctorală, în echipa de redacție au fost cooptați în ultimii patru ani studenți doctoranzi, precum Bianca Elena Mihăilă.
În cele ce urmează, drd. Bianca Elena Mihăilă, editor in chief al IRSR, cât și prof. univ. dr. hab. Liviu Chelcea, fondator al publicației și senior editor, ne vor vorbi despre valoarea contribuțiilor internaționale în studiile de Sociologie, Antropologie și Științe Sociale, precum și despre rigoarea procesului editorial.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Domeniul revistelor științifice românești are nevoie de o revitalizare și reconfigurare a imaginii sale publice. Acest lucru se poate face prin promovarea acelor reviste care se bucură de o calitate științifică ridicată, dar care nu sunt atât de cunoscute publicului academic. Prezența IRSR (International Review of Social Research) în zona revistelor românești din zona științelor sociale arată că domeniul are un potențial enorm, în ciuda dificultății pe care o implică crearea, coordonarea și menținerea unei astfel de reviste. IRSR se bucură de o relevanță științifică internațională, atât prin conținutul tematicii articolelor, cât și prin profilul instituțional al autorilor. Peste 70% din autorii găzduiți de IRSR sunt afiliați la instituții din străinătate, atât din Uniunea Europeană, cât și din America de Nord, America de Sud, Africa și Australia. Această notorietate trebuie să fie re(cunoscută) și în România. Astfel, am dorit ca IRSR să devină o emblemă a prestigiului și impactului științific pe care îl poate avea o revistă în spațiul românesc dedicat. De asemenea, acest lucru ilustrează preocupările constante ale Facultății de Sociologie și Asistență Socială de a rămâne conectată la fluxul internațional de cunoaștere și, în egală măsură, de a-și consolida poziția de lider în domeniul sociologiei românești.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
Câștigarea acestui premiu a însemnat pentru noi o confirmare. O recunoaștere a faptului că jurnalul nostru este un produs românesc ce oferă posibilitatea de racordare la lumea academică internațională. În același timp, premiul a contribuit la popularizarea revistei noastre și conținutului acesteia printre colegii și personalul Universității din București. Suntem prea puțin la curent, decât ne-am dori, cu proiectele și cu ideile de cercetare ale comunității Universității din București, iar organizatorii Premiilor Senatului au oferit o oportunitate de a etala munca de aproape zece ani pe care o realizează Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Au adus împreună cercetători din toate zonele științifice și au promovat eforturile lor academice către publicul larg.
R.: Povestiți-ne cum a luat ființă revista International Review of Social Research (IRSR)? Care a fost momentul decisiv în impunerea revistei la nivel internațional?
Prof. univ. dr. Liviu Chelcea (fondatorul jurnalului și senior editor): Ideea cu care am pornit a fost de a atrage autori aflaţi la începutul carierei, atât din străinătate, cât şi din România. Parţial am reuşit, revista atrăgând şi cercetători mai avansați în carieră. Fiind parte integrantă a Departamentului de Sociologie, un departament cu orientări teoretice şi metodologice foarte diverse, am considerat că nu era realist să restrâng profilul revistei la o subdisciplină sau la un subiect specializat, ci, mai degrabă, să generez un mediu eclectic, atât metodologic, cât şi al subiectelor explorate în articolele sau numerele speciale ale revistei. În ştiinţele sociale, nu există teme „mari” şi teme „mici”, ci articole interesante, originale, cu date bune şi scrise bine, aşa cum sunt majoritatea articolelor publicate în IRSR. Editorii revistei din trecutul recent au reuşit să facă o treabă foarte bună, mobilizând o reţea de autori foarte interesanţi.
R.: Care sunt temele vizate de planul editorial al revistei și cui se adresează această revistă?
Principala caracteristică a revistei este că aceasta publică numere speciale. În acest fel, publicul internațional poate avea acces la o concentrare de articole pe un anumit subiect într-un singur loc. Rolul IRSR este acela de a oferi un spațiu comun pentru cercetările recente la nivel internațional care au puterea de a aduce în prim plan noi abordări de cercetare a realităților sociale. Jurnalul nostru încurajează publicarea acestor numere speciale, considerând că astfel, ar putea coagula cercetătorii cu interese științifice similare, prin sprijinirea colaborării lor științifice. În acest fel, numerele speciale publicate au devenit o caracteristică specifică a jurnalului nostru.
IRSR (International Review of Social Research) publică articole originale de cercetare care se concentrează pe studiul socialului, structurile sociale, schimbările sociale, comportamentul uman, așa cum sunt ele modelate de forțele sociale. Toate subiectele sunt considerate în egală măsură valoroase, cu condiția ca articolele să fie fundamentate atât teoretic, cât și empiric. Sunt binevenite abordările metodologice cât mai variate, de la designul de analiză de rețea socială sau abordările antropologice recente, la ancheta sociologică sau la metode de cercetare asociate BigData („web scraping”). Jurnalul publică și articole de cercetare interdisciplinară care se bazează pe ideea că gândirea critică și analiza sociologică sunt indispensabile într-un număr mare de discipline.
Publicul internațional căruia se adresează jurnalul este divers și multistratificat. Articolele disponibile pot fi consultate de cercetătorii din sfera academică sau din institutele de cercetare, alături de experți sau specialiști din afara învățământului. În același timp, articolele pot fi lecturate de persoanele interesate de înțelegerea mai aprofundată a ordinii și schimbării sociale a căror exponenți sunt.
R.: Aportul științific al autorilor în edițiile publicate ale revistei este unul considerabil. Ce le recomandați aspiranților pentru a îndeplini criteriile de publicare?
Pentru a asigura calitatea conținutului revistei, avem reguli și norme de publicare pe care le respectăm cu strictețe. Condițiile pe larg pot fi consultate aici. Din seria de criterii principale pentru acceptarea articolelor amintim faptul că sunt acceptate spre publicare doar articolele care nu au mai fost publicate în alte reviste științifice.
International Review of Social Research nu acceptă plagiatul sub nicio formă. Din acest motiv, ca mecanism de prevenire, folosim soluții software speciale pentru detectarea plagiatului. În acest caz, manuscrisele sunt respinse dacă acestea se dovedesc a fi plagiate.
Pe lângă criteriile legate de plagiat, sistemul nostru de „double blind peer review” ne oferă o selecție riguroasă a articolelor. Criteriile de acceptare a manuscrisului spre publicare sunt obiective și ne asigurăm astfel că materialele pe care le primim sunt conforme cu cerințele noastre de publicare.
Toate aceste criterii au rolul de a demonstra calitatea ridicată a articolelor puse la dispoziție în jurnalul nostru. Suntem riguroși și încercăm în fiecare moment să ne asigurăm că standardele pe care le urmăm pot fi considerate avantaje competiționale nu doar în zona revistelor academice românești, dar și în zona internațională.
R.: Cum ați reușit performanța ca IRSR să ajungă să se regăsească în 2020 în 32 de baze de date internaționale, printre care amintim IBZ (International Bibliography of Periodical Literature in the Humanities and Social Sciences), Index Copernicus, KESLI-NDSL (Korean National Discovery for Science Leaders) Microsoft Academic sau Scopus?
IRSR face parte din portofoliul jurnalelor de excelență ale Universității din București, fiind indexat în SCOPUS și aflându-se în prezent sub evaluare în vederea indexării în Emerging Sources Citation Index (ESCI) – un serviciu al Clarivate Analytics (fostul Thomson Reuters). Acest lucru a fost posibil în primul rând datorită autorilor, cărora le mulțumim pentru calitatea materialelor publicate. Apoi, datorită sprijinului susținut și constant al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, care acordă o atenție deosebită nu doar excelenței în predare și cercetare (demonstrate prin pozițiile în „rankinguri” și prin productivitatea științifică), ci și în raportarea de cunoaștere științifică.
Insist asupra sprijinului de care beneficiem din partea Facultății de Sociologie și Asistență Socială, care a facilitat o activitate neîntreruptă timp de aproape 10 ani de la apariția revistei. Pe lângă eforturile instituționale, bordul editorial a jucat un rol esențial în creșterea vizibilității științifice a revistei pe plan internațional. Comitetul Consultativ Editorial (Editorial Advisory Board) are un caracter internațional pronunțat, alcătuit atât din personal al Universității din București, cât și din personal afiliat unor universități importante din străinătate (e.g. Universitatea din California, USA; Universitatea din Michigan, USA; Universitatea Oxford, UK).
Echipa editorială a IRSR folosește o strategie de dezvoltare a jurnalului similară cu cea a celor mai prestigioase jurnale internaționale, pentru creșterea vizibilității și impactului științific a articolelor sale, în particular, și a Universității din București, în general. Strategia de dezvoltare a IRSR este orientată de date empirice specifice, de natură scientometrică. Drept consecință, IRSR se poziționează pe o pantă ascendentă din punctul de vedere a metricilor scientometrice.
R.: Care a fost motivația de a oferi „Open Access” la IRSR, în afară de a vă alinia la politica recentă europeană de facilitare a circulației libere a cunoașterii științifice dinspre autori către cititori?
Sistemul Open Acces înseamnă egalitatea accesului la cunoaștere. Barierele financiare nu ar trebui să împiedice accesul la cercetările de care avem nevoie. Accesul liber are un impact pozitiv asupra răspândirii cunoașterii și promovării inovației. Prin sistemul open acces, munca de cercetare devine vizibilă tuturor, de la studenți, la „shareholderi” sau la organismele responsabile de dezvoltarea de politici publice în sistemul de cercetare național și internațional.
IRSR a optat pentru sistemul „Open Acces” pentru a facilita accesul liber la cunoaștere și pentru a topi barierele impuse de prețurile din ce în ce mai ridicate ale subscripțiilor jurnalelor. Considerăm că de rezultatele științei trebuie să beneficieze în egală măsură toți cercetătorii, într-o manieră nerestricționată de condiții financiare. În același timp, prin acest sistem, IRSR a pus umărul la creșterea impactului științific al cercetătorilor, astfel că articolele publicate în regim open acces se bucură de o notorietate ridicată, dovedită de numărul mai mare de citări pe care îl primesc față de cele publicate în regim închis.
R.: Domeniul dvs. de expertiză este unul complex. Cum îmbinați munca în cadrul jurnalului cu celelalte activități, printre care și cercetarea în domenii de interes ca analiza rețelelor sociale, sociologia organizaţiilor, studii transnaționale? Cum vă gestionați timpul astfel încât să vă dedicați tuturor activităților în care sunteți implicată?
În cazul meu, e mereu vorba despre depășirea limitelor. Sunt o fire extrem de competitivă și de cele mai multe ori eu sunt oponentul principal. Încerc să îmi demonstrez mie că sunt capabilă să duc la bun sfârșit orice sarcină pe care o am, fie că vorbim despre organizarea și coordonarea numerelor speciale pentru jurnal, fie că vorbim despre organizarea seminarelor sau despre activitățile din proiectele de cercetare în care sunt implicată. Secretul stă într-un management eficient al timpului și într-o adaptare și ambiție care, cred eu, pot să miște munții din loc.
Sunt conștientă că singură nu le-aș fi putut face pe toate. Am beneficiat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de un mediu plin de oportunități de dezvoltare profesională. Acesta și-a pus amprenta asupra devenirii mele ca specialistă în cercetarea socială cantitativă. Le sunt recunoscătoare, de asemenea, și colegilor mei de la jurnal, dar și de la GraphNets (Centrul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale, coordonat de conf. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean). Experiența acumulată la jurnal, la GraphNets și, în special, în cadrul facultății a contribuit esențial în dobândirea de competențe racordate momentului.
R.: Care este impactul produs de revistă în rândul studenților și al tinerilor cercetători? O regăsiți citată în lucrările lor științifice, uneori primiți feedback din partea lor sau chiar sugestii de subiecte?
De la primul număr al IRSR publicat în anul 2011, echipa de redacție a fost compusă din cadre didactice/cercetători ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), dar și ai unor facultăți de prestigiu din străinătate. Aș dori să precizez că acest premiu li se cuvine în egală măsură și tuturor persoanelor care în decursul timpului au contribuit la dezvoltarea instituțională constantă a jurnalului.
Mă refer la profesorii Liviu Chelcea și Marian-Gabriel Hâncean, la decanii facultății din timpul de funcționare a jurnalului, profesorii Marian Preda, actualul rector, și Doru Buzducea, actualul decan, la administratorul-șef al facultății, doamna Carmen Donciu. Nu în ultimul rând aș dori să le mulțumesc și colegilor mei, Adelina Alexandra Stoica și Iulian Oană. Acești oameni, alături de mulți alții, cum ar fi editorii invitați, au contribuit la conectarea jurnalului la rețele internaționale de cercetare și la implementarea unei culturi sănătoase, a excelenței.
Consider că studenții sunt interesați de jurnal datorită interdisciplinarității acestuia şi temelor diverse: rețele sociale, învățământ superior, abordări antropologice recente cu privire la budism, studiile tribale sau practicile mâncării. Pentru că Facultatea de Sociologie încurajează studierea unor subiecte și domenii cât mai diverse, studenţii pot accesa pagina jurnalului pentru a găsi o fundamentare empirică a subiectelor de interes. Primim feedback constant din partea lor, iar la cursuri deschidem dezbateri plecând de la diversele metodologii pe care studenții le consultă în articolele din jurnal. Acest lucru reprezintă o garanție a calității lucrărilor și mai ales, o garanție a faptului că acestea se adresează tuturor tipurilor de public.
R.: Unde pot găsi persoanele interesate revista? Există și un tiraj limitat printat?
Pentru că astăzi suntem digitali, jurnalul poate fi accesat în totalitate online aici. Pe website, persoanele interesate pot găsi mai multe detalii despre jurnal, despre misiunea și viziunea acestuia, alături de apeluri actualizate pentru articole. O versiune printată limitat a numerelor speciale ale jurnalului poate fi consultată la sediul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din Șoseaua Panduri, nr. 90.
R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
Universitatea din București trebuie să producă inovație prin resursa umană de care dispune. Facilitarea participării la workshop-uri, la conferințe sau la sesiuni de lucru care au în centru dezbateri despre evenimentele sociale emergente reprezintă un pas important în procesul de cunoaștere. Expunerea personalului la mediul de cercetare internațional și la noile direcții de studiu sprijinite de Uniunea Europeana va avea rolul de a ne menține o poziție structurală importantă în rețelele de idei vehiculate la nivel internațional.
Nu pot să nu remarc în acest context impactul pe care această competiție, Premiile Senatului Universității din București, inițiată de actualul rector, profesorul Marian Preda, îl are asupra comunității noastre.
R.: În încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj organizatorilor Premiilor Senatului.
Dorim să le mulțumim organizatorilor pentru dorința de a promova valorile Universității din București și pentru crearea unui spațiu comun de circulație a ideilor și inovației științifice academice. Datorită eforturilor acestora, cercetătorii își pot face cunoscută contribuția lor științifică și pot atrage numeroase colaborări, atât naționale, cât și internaționale.