„Economia comportamentală este un subiect cu totul fantastic”, interviu cu drd. Horia-Daniel Țigău

Premiat cu distincția cea mai bună disertație de masterat în domeniul Științelor Sociale în anul 2018, Horia – Daniel Țigău este în prezent doctorand în cadrul Academiei de Studii Economice din București.

În cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Senatului Universității din București Horia-Daniel Țigău a obținut premiul pentru lucrarea cu titlul „Analysing the Relationship Between Personal Time Discounting Factors and Risk Related Behaviour”, coordonată de prof. univ. dr. Elena Druică.

Mai multe despre provocările cercetării și realizarea lucrării de disertație ne va povesti, pe larg, drd. Horia-Daniel Țigău.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai bună disertație de masterat în domeniul Științelor Sociale. Ce v-a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?

Horia-Daniel Țigău: Am fost motivat de dorința de implicare, de ideea că succesul reprezintă rezultatul colaborării dintre știință și acțiune. Bineînțeles, am fost motivat de încredrea cu care doamna profesoară Elena Druică m-a convins că pot câștiga.

R: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu? Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

H.D.Ț: Câștigarea premiului m-a bucurat și m-a surprins în egală măsură. Știam că studenții Universității, colegii mei, sunt oameni de excepție care pot dovedi acest fapt prin munca lor. Consider că toți cei care muncesc și care aleg să construiască ar trebui răsplătiți și încurajați. Așa, nu vor exista doar câțiva câștigători, cât vom avea de câștigat cu toții. Din punctul acesta de vedere, cred că Universitatea poate să promoveze și mai mult acțiunea – să demonstreze că proprii studenți aplică ceea ce învață, că a învăța la facultate este o rampă de lansare în carieră, și nu doar o diplomă, că prezintă o plăcere și o motivație puternică să înveți, întocmai pentru a testa și a verifica cum putem să ne schimbăm viața în bine.

R:  Ce își propune lucrarea dvs. de disertație, „Analysing the Relationship Between Personal Time Discounting Factors and Risk Related Behaviour” să evidențieze? Pentru a înțelege mai bine esența lucrării dvs., povestiți-ne, pe scurt, care sunt acei „Time Discounting Factors” și la ce se referă sintagma „Risk Related Behaviour”?

H.D.Ț: Fiecare dintre noi prezintă anumite tendințe la nivel de comportament – în cazul factorilor de discount, oamenii sunt fie dispuși să aștepte pentru o răsplată, fie aleg premierea imediată. Factorul de discount al timpului, notat cu k, este cu atât mai mare cu cât individul consideră că o răsplată din viitor nu este la fel de importantă ca una din prezent – valoarea răsplatei este redusă cu k×t×100 % , unde t reprezintă timpul așteptării măsurat în zile. Astfel, pentru valoarea k=0, un individ este dispus să aștepte oricât pentru o răsplată. Pe baza acestei proceduri, lucrarea a vrut să observe dacă oamenii care nu sunt dispuși să aștepte pentru recompense sunt mai puțin predispuși la risc – aceasta este explicația sintagmei de mai sus. Ca să reformulez, ne așteptăm ca oamenii să perceapă amânarea unei recompense, chiar dacă este mai mare decât recompensa din prezent, ca fiind o decizie riscantă. Așadar, rezultate prevăzute indică o corelație puternic pozitivă între factorul de discount și aversiunea față de risc.

R: Ce v-a motivat să alegeți această temă pentru a vă elabora lucrarea de disertație?

H.D.Ț: Încă de mic am avut o mare dragoste pentru matematică. De aceea am ales să realizez această lucrare sub supravegherea doamnei Profesor Dr. Druică a cărei pasiune pentru matematică mi-a fost cunoscută de la început. Lucrarea în sine se bazează pe anumite formule matematice și algoritmi care m-au atras alegerea acestui subiect. Apoi, am transformat atracția în pasiune când am reușit să văd utilitatea acestor formule în a descrie comportamentul nostru de zi cu zi. Pornind cu această lucrare, doresc să dezvolt ideea că deciziile noastre pot fi înțelese și îmbunătățite cu ajutorul matematicii.

R: Lucrarea a fost realizată la absolvirea programului de master „Economie Comportamentală în Limba Engleză”. Ce ne puteți spune despre experiența de a studia în România în limba engleză? Care au fost considerentele pentru alegerea acestui program de master?

H.D.Ț: Am ales programul „Behavioural Economics” în urma citirii unei cărți – Gândire rapidă, Gândire lentă de Daniel Kahneman. Din punctul meu de vedere, când ești interesat de subiectul economiei comportamentale, cartea aceasta reprezintă introducerea perfectă. Mai departe, am vrut să cunosc cât mai multe idei și teorii aferente acestui subiect. Am aflat, întâmplător, ca o manifestare a destinului, despre acest program de masterat de la un prieten. Faptul că era prezentat în limba engleză m-a atras și mai mult, mi-a dat impresia că este un program cu o deschidere internațională, cu oportunități multiple. Experiența în sine a depășit așteptările: nu numai că profesorii Universității demonstrau un nivel înalt de cunoștințe în limba engleză, dar am avut și cursuri prezentate de profesori din străinatate, de la facultăți mari din Canda și Franța. Recomand oricărui student care ia în considerare urmarea acestui program de master să citească cartea lui Daniel Kahneman (de preferat în Engleză), și atunci va face cu siguranță alegerea corectă.

R: Un număr foarte mare de studenți, masteranzi și doctoranzi a ales să își facă sau să își continue studiile în universități prestigioase din Europa și nu numai. Dumneavoastră, în schimb, ați ales, până în acest moment, doar spațiul românesc. V-ați gândit și la posibilitatea de a studia în străinătate?

H.D.Ț: Eu pot spune că reprezint un exemplu atipic, întocmai pentru că parcursul meu a fost invers față de cum sugerați în întrebare: am făcut partea de licență la Imperial College în Londra, la facultatea de Matematică și Statistică Financiară, iar apoi m-am întors în România. Motivul întoarcerii mele a fost strâns legat de dorul de casă; de când mă știu am fost strâns legat de casă, familie, prieteni și de țară. Am văzut ce înseamnă să trăiești într-o țară din Vest, unde nivelul de dezvoltare este mult mai înalt și acest lucru a aprins în mine și mai tare credința că țara noastră poate să fie la fel, că se poate număra printre leaderii viitorului. Sunt de părere că poporul nostru este unul foarte inteligent și ambițios, ne trebuie doar să fim împinși spre direcția corectă.

R: Și pentru că tot a venit vorba despre facultăți, povestiți-ne despre modul în care ați perceput dvs. studenția în cadrul Universității din București.

H.D.Ț: Pentru mine acești doi ani de masterat în cadrul Universității din București sunt plini de amintiri plăcute. Am fost bucurat de tot: colectivul nostru a fost unul unit și mereu zâmbitor, profesorii ne-au delectat cu materiale interactive, dezbateri intense și momente frumoase, care ne-au ajutat foarte mult să prindem drag de subiectul economiei comportamentale. Era o plăcere pentru noi, studenții, să venim la cursuri și să învățăm atât de la profesori, cât și între noi. Cred că această metodă de educație, centrată în jurul echipei, învățare activă și evidențierea prin non-convențional este ceea ce face programul de master „Behavioural Economics” să fie așa deosebit.

R: Dată fiind complexitatea lucrării dvs. de disertație, ați reușit în final realizați un studiu original al cărui date au fost publicate și în International Journal of Applied Behavioral Economics. În acest sens, luați în calcul posibilitatea dezvoltării a acestei lucrări sau într-o posibilă lucrare de doctorat în această direcție?

H.D.Ț: Chiar în momentul de față sunt doctorand în primul an la ASE. Motivul pentru care am ales ASE-ul este că, din păcate, Facultatea de Administrație și Afaceri nu are încă o Școală Doctorală. Fără discuții aș fi continuat parcursul meu academic în cadrul acestei facultăți. Cu toate acestea, îmi doresc foarte mult să introduc în doctrina Academiei de Științe Economice, bazată mult pe teoria clasică a agentului economic rațional, această componentă comportamentală, deoarece studiile din ultima perioadă indică din ce în ce mai mult spre invalidarea ipotezei care spune că omul este o ființă perfect rațională. Nimeni nu este perfect, fiecare avem erorile noastre – de ce să nu luăm în calcul aceste imperfecțiuni în modelele clasice de economie?

Teza mea de doctorat se bazează pe analiza factorilor de succes a startup-urilor, organizații care s-au arătat vitale unei creșteri economice sănătoase la nivel global. Doresc, ținând cont de ce am spus în paragraful anterior, să ofer o analiză duală – atât prin găsirea legăturilor la nivel macroeconomic, cât și explicarea succesului bazat pe comportamentul antreprenorilor. O componentă importantă o reprezintă dispoziția antreprenorilor de a risca, și astfel estimarea factorilor de discount pentru această categorie aparte din populație.

R: Considerați că abordarea interdisciplinară și corelarea noțiunilor de la cursuri din diverse arii sunt esențiale pentru un viitor specialist în domeniul economiei comportamentale?

H.D.Ț: Consider că întocmai această abordare reprezintă un viitor important pentru toate disciplinele, nu numai cea a economiei comportamentale. În momentul de față se obțin rezultate impresionante în toate domeniile de studiu. De multe ori, însă, nu ne dăm seama că dacă am mapa aceste rezultate dintr-un subiect în altul am obține rezultate foarte similare. Nu e păcat să nu ne inspirăm din Biologie ca să explicăm mai bine cum sunt organizate Societățile umane? Dacă îl vom căuta pe Dumnezeu în Religie, nu vom găsi Energia din Fizică? Ba, mai mult ca orice, cred că oamenii au nevoie de cooperare – fiecare cu bucățica lui contribuie la îmbunătățirea lumii în care trăim, și perspectiva fiecăruia contează. Vreau să trăim într-o lume în care părerea ta, diferită de a mea, să îmi ofere o mai bună înțelegere a lumii cu totul, nu să îmi dea motiv de conflict. Cred, așadar, că economia comportamentală este un subiect cu totul fantastic întocmai pentru că nu dorește să înlăture paradigme diferite sau din trecut, ci vrea să extragă toate acele rezultate empirice obținute din discipline precum psihologie, economie, biologie, sociologie, matematică și nu numai, și să le retesteze de fiecare dată pentru a obține o paradigmă și mai apropiată de ceea ce trăim cu adevărat. Ca să concluzionez, cred că trebuie să ne așezăm cu toții la masă, să ne spunem ofurile, și împreună să găsim soluții care să funcționeze pentru toți.

R: În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a doua Gale a Premiilor Senatului Universității din București.

H.D.Ț: Vă mulțumesc foarte mult pentru șansa acordată de a-mi oferi părerea sinceră și de a arăta că sunt pregătit să particip în clădirea unui viitor mai bun pentru țara noastră, și mai departe, pentru întreaga noastră planetă. Ne-ați arătat nouă, studenților Universității, că ne susțineți în toate inițiativele noastre și că acolo unde există muncă, există și răsplată. Și deși mulți dintre noi ne dorim și ne mulțumim cu această răsplată imediată, continuând cu susținerea Universității, vom putea să ne bucurăm mai intens de răsplata amânată de a crea o lume mai bună.