Expoziție inedită de fotografie la Dâmbovița Delivery 2025. Proiectul a fost realizat de specialiștii Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a UB, în parteneriat cu Asociația Grădinilor Botanice din România

Timp de două zile, pe 20 și 21 septembrie 2025, participanții la „Dâmbovița Delivery 2025” au putut admira în zona Debarcaderului Operei Române fotografii comparative între flora de altădată de pe malurile Dâmboviței – bogată în pajiști, păduri de luncă și specii locale – și peisajul actual, dominat de beton și plante ornamentale, invazive sau exotice.

Cele 15 exponate din cadrul expoziției „Lunca Dâmboviței: istoria florei” au fost realizate și puse la dispoziția organizatorilor de către specialiștii botaniști de la Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București, iar evenimentul-manifest a fost organizat în parteneriat cu Asociația Grădinilor Botanice din România (AGBR).

Bucureștiul în haine de sărbătoare

Evenimentul, desfășurat și de Ziua Capitalei, când Bucureștiul a sărbătorit 566 de ani de la prima atestare, a prezentat publicului nu doar imagini-document, ci și o perspectivă critică asupra felului în care peisajul urban a modificat radical ecosistemele naturale ale râului.

Vizitatorii au avut ocazia să descopere contrastele dintre biodiversitatea bogată a zonei de luncă de altădată, cercetată încă din secolul trecut de botanistul Zacharia Panțu, profesor la Universitatea din București, și realitatea prezentă, marcată de presiunea urbanizării și de dispariția habitatelor originale.

Expoziția a relatat această transformare vizual, prin imagini ale plantelor de odinioară și ale celor care cresc în prezent pe malurile Dâmboviței.

Astfel, în fotografii au fost surprinse numeroase specii de plante, atât autohtone, cât și specii invazive ori cultivate. O atenție specială a fost acordată plantelor palustre, precum feriga de mlaștină (Thelypteris palustris), buzduganul de baltă (Sparganium ramosum) și limba broaștei (Alisma plantago-aquatica).

Mai mult, „Lunca Dâmboviței: istoria florei” a îmbinat dimensiunea artistică a fotografiei cu cercetarea științifică, având scopul de a sensibiliza publicul cu privire la transformările mediului natural din inima capitalei.

„Expoziția de fotografie a adus în fața publicului imagini ale unor plante care dominau peisajul din lunca Dâmboviței și plante pe care astăzi le găsim pe malurile sau în vecinătatea râului, cu scopul de a conștientiza transformările produse de-a lungul timpului. […] Expoziția a fost una de artă, artă fotografică, dar prin subiectele surprinse în fotografii a fost și una științifică. Expoziția a reflectat dinamica florei de pe malurile Dâmboviței, de la specii spontane, native pentru zona în care se află Bucureștiul, respectiv Dâmbovița, la specii cultivate, predominant exotice, și este rezultatul investigațiilor pe care echipa Grădinii Botanice «Dimitrie Brandza» și voluntarii AGBR le-au făcut asupra florei urbane”, a punctat prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, președinta Asociației Grădinilor Botanice din România.

Expoziția, valorificată în cadrul unei dezbateri multidisciplinare

Expoziția „Lunca Dâmboviței: istoria florei” nu a rămas doar „un exercițiu vizual și științific”, ci a fost valorificată în cadrul unei dezbateri multidisciplinare, menite să aducă în discuție relația complexă dintre București și râul care-l traversează.

Drept urmare, duminică, 21 septembrie, începând cu ora 18:00, chiar în apropierea spațiului expozițional, cartierul Cotroceni și legătura sa specială cu Dâmbovița au reprezentat tema centrală a mesei rotunde „Cotroceniul + Dâmbovița = ❤️ sau 💔?”.

Având ca punct de plecare imaginile comparative prezentate în expoziție, dezbaterea a fost un prilej de dialog între istorici, biologi, sociologi, arhitecți și activiști de mediu, care au explorat modul în care râul a influențat dezvoltarea urbană și viața socială a Cotroceniului. Totodată, dincolo de istorie, Dâmbovița anului 2025 se definește printr-un ecosistem fragil, care găzduiește biodiversitate urbană și care este parte a unei comunități.

Dezbaterea, o inițiativă a Asociației Incotrocenii – Oameni, Idei, Povești și a comunității locale, a fost moderată de antropologul Ruxandra Păduraru. La discuție au participat specialiști din diverse domenii: lect. univ. dr. Mihaela Urziceanu, reprezentanta Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” din București, prof. univ. dr. Liliana Burlibașa, decan al Facultății de Biologie a UB, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, decan al Facultății de Istorie a UB, alături de sociologul Călin Cotoi, arhitectul Șerban Sturdza din partea Ordinului Arhitecților din România (OAR) , activistul de mediu Dan Bărbulescu de la Asociația Parcul Natural București și arhitectul Teodor Frolu, reprezentant al Asociației „Ivan Patzaichin – Mila 23”.

În intervenția sa, lect. univ. dr. Mihaela Urziceanu a arătat cum Dâmbovița rămâne o mărturie vie a transformărilor suferite de București, inclusiv în raport cu propria sa vegetație. Reprezentanta GBDB a reamintit că Grădina Botanică păstrează fragmente din această memorie, prin arbori seculari de frasin și stejar proveniți din vechea luncă a râului, dar și prin existența sectorului tematic „Pajiștea de luncă”, unde vizitatorii pot descoperi și astăzi plante și peisaje dispărute din capitală.

„Râul Dâmbovița este o mărturie a schimbărilor care au avut loc în flora și vegetația Capitalei. […] Grădina Botanică se ocupă cu conservarea plantelor a ceea ce a însemnat habitatele de luncă ale Dâmboviței, în grădină întâlnim arbori seculari din vechea luncă, precum frasinul și stejarul. Ceea ce este foarte atractiv este un sector tematic intitulat Pajiștea de luncă de care specialiștii se ocupă în mod special și unde vizitatorii au ocazia să vadă ceea ce a dispărut din vegetația Bucureștiului”, a subliniat reprezentanta Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza”.

Dezbaterea integrală poată fi urmărită aici.

Evenimentul Dâmbovița Delivery, organizat de Nod Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, a făcut parte din programul Dâmbovița Apă Dulce 2025 (DAD).